Pretutindeni în țară domnește atmosfera specifică perioadei premergătoare marii sărbători a Crăciunului, urmată de cea a Anului Nou. Așa că principalele evenimente s-au organizat în maniera tradițională, cu accent pe târgurile și expozițiile care îmbină gastronomia cu arta, fie că este vorba despre preparate caracteristice celor mai diverse zone ale țării, fie că numerosul public asistă la spectacole, vizitează galerii de artă sau vizionează filme. Există, desigur, elemente comune, dar și diferențieri în toată această paletă impresionantă de desfășurări în care utilul se completează reciproc cu plăcutul, după cum sunt de remarcat și „oazele” de originalitate, de inovație.

Pentru că tot vorbim despre „oaze”, nu putem să omitem că în această perioadă au avut loc evenimente și de altă natură, între care un interes deosebit l-au prezentat modalitățile de îmbinare a preocupărilor de ordin științific cu cele din sfera artei. Pentru că numărul exemplelor de acest fel este mare, ne vom referi în cele ce urmează doar la un eveniment care a avut loc la Biblioteca Academiei Române.

Avem în vedere inițiativa Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual și Secției de Științe Medicale ale Academiei Române, inițiativă consacrată unor opere ale lui Constantin Brâncuși. Unghiul de abordare l-a constituit relația dintre Brâncuși și Gerota. Această relație se numește ecorșeu, noțiune mai puțin frecventă în limbajul cotidian. Obiectivul studiilor îl constituie musculatura corpului omenesc ca parte a anatomiei generale. Or, este cunoscut că artiștii plastici, în special sculptorii din toate timpurile, au studiat temeinic anatomia umană în vederea desăvârșirii operelor lor. Brâncuși n-a fost o excepție. La Școala de Belle-Arte din București, l-a avut ca profesor pe celebrul doctor Dimitrie Gerota, care a predat cursul de anatomie.

Doctorul Gerota a intuit geniul lui Brâncuși și a colaborat cu el, studentul, în vederea creării unor lucrări menite să „valorifice” ecorșeul în folosul creațiilor artistice. O primă lucrare de gen a lui Brâncuși a fost expusă în holul Ateneului Român în anul 1903, moment important care a marcat începutul notorietății lui în rândurile publicului bucureștean.

La dezbaterea desfășurată în Marea Aulă a Bibliotecii Academiei Române au participat cu comunicări numeroși medici, sculptori, critici și istorici de artă care au subliniat originalitatea creației brâncușiene și prin prisma unei duble abordări, artistice și anatomice. S-a relevat că, influențat de creația marelui sculptor francez Auguste Rodin, Brâncuși a căutat esențializarea mesajului artistic și exprimarea ideilor sale în forme estetice simplificate. Cum bine se cunoaște, operele lui Brâncuși se găsesc în muzee celebre în toată lumea. De asemenea, reamintim că Dimitrie Gerota a fost primul radiolog român și întemeietorul Institutului de Chirurgie din București. Profesor de anatomie, atât la Școala de Belle-Arte, cât și la Facultatea de Medicină din București, a pus bazele unor noi tehnici care evidențiază secțiuni anatomice și permit o disecție precisă.

Întreaga manifestare despre care relatăm a constituit o nouă contribuție la relevarea conexiunii dintre medicină și artă, Constantin Brâncuși și Dimitrie Gerota constituind un exemplu strălucit de colaborare, a cărei finalitate s-a înscris în patrimoniul științific și artistic al umanității.