Fiecare zi adaugă, în cronica acestor vremuri de pandemie, experiențe individuale de echipă și, apoi, la scară națională, europeană și globală, experiențe ce se constituie, pe cele mai diverse planuri, în surse de certitudini, la rândul lor, pe arii delimitate în fragmente de timp dintre cele mai diverse. Dacă restrângem analizele pe această temă la sfera economiei, cu prelungirile ei firești în zonele socialului, nu va fi dificil să constatăm că raporturile dintre angajați și angajatori, precum și cele dintre aceștia și ofertanții de servicii, în rândurile cărora profesioniștii contabili au un rol central, se constituie în obiectul bunelor practici care le-au permis nu numai să supraviețuiască în condițiile restrângerii drastice a activității, ci și să-și consolideze pozițiile pe piață, atât sub raport comparativ, cât și competitiv.

S-a dovedit că operatorii economici, de la cei individuali până la marile corporații care activează în România, și-au sporit reziliența ca efect al locului privilegiat pe care l-a ocupat și îl ocupă activitatea de marketing, în toată complexitatea ei. Prospectarea permanentă a pieței, identificarea „nișelor” cu cele mai consistente șanse de a se majora numărul de clienți și volumul cererii lor, sesizarea de timpuriu a schimbărilor intervenite în ierarhizarea preferințelor, a necesităților cumpărătorilor, utilizarea noilor tehnologii pentru lansarea produselor și serviciilor sunt numai câteva dintre modalitățile de acțiune care au permis adoptarea de decizii corecte, la fundamentarea cărora o contribuție majoră au adus – și în aceste condiții – profesioniștii contabili.

Firește, multe au depins și depind, în continuare, de flexibilitatea cu care oferta, până la cele mai mici detalii (de la performanțele tehnico-operaționale până la ambalaj și publicitate), s-a adaptat cererii în permanentă schimbare. Această flexibilitate a fost și este condiționată de păstrarea potențialului uman, în special a celui inovativ, de la concepție la proiectare și de la execuție până la expediție și transport la beneficiarii finali.

Acordarea, de către firme, a atenției cuvenite mediului în care își desfășoară activitatea, respectiv starea lanțului de creare a valorii, astfel încât să nu se producă fracturi, colaborarea cu autoritățile locale, în special în vederea sprijinirii materiale și financiare a producătorilor direcți și prestatorilor de servicii, mai ales în condițiile pandemiei, au permis să se adopte soluții, în general, optime, pentru evitarea contracției cifrei de afaceri. Cunoașterea și însușirea operativă a căilor de acces la sprijinul statului pentru păstrarea locurilor de muncă, pentru încheierea de contracte avantajoase au reprezentat (la rândul lor) atuuri puternice în câștigarea competiției pe piață în scopul extinderii și eficientizării businessului.

În funcție de specificitatea cererii, în ramuri și subramuri ale economiei, s-a acționat și se acționează pentru creșterea capacităților concurențiale. De pildă, în agricultură, exact în condițiile excepționale pe care le traversează, când nu numai pandemia, ci și seceta au afectat grav volumul și calitatea activității, au crescut semnificativ numărul și forța asocierilor, atât în producție, cât și pe întregul lanț până la rafturile magazinelor, inclusiv ale hipermarketurilor. Este vorba și de capacitatea sporită de negociere dobândită de producători atunci când dispun și de o forță de „convingere” economică mai mare.

În contextul evocat, au avut și au un rol important în asigurarea unui nivel necesar de predictibilitate măsurile de ordin normativ-legislativ, dublate de contractele sigure cu autoritățile publice în materie de achiziții și investiții, întrucât stabilitatea mult dorită și necesară de la baza activităților economice a reprezentat și reprezintă un element de neînlocuit în fundamentarea politicilor de firmă, mai ales în condiții excepționale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)