Certitudini și garanții
Numărul 46, 23-28 nov. 2022 » La început a fost cuvântul...
Este incontestabil rolul pozitiv al mass-mediei în promovarea unui management eficient în situații de criză, rol care ar fi substanțial sporit printr-o exprimare corectă și din punct de vedere logico-lingvistic. Astfel, un editorial a conținut următoarea frază: „Garanția sigură a unor bune rezultate în economie o constituie, în condițiile actuale, luarea în seamă a considerentelor și motivelor care prelungesc însăși starea de criză”. Ne întrebăm, cu deplină îndreptățire, dacă pot exista „garanții”... nesigure? Apoi, care ar fi deosebirea dintre „considerente” și „motive”? În același timp, o „stare de criză” ori numeroase alte asemenea „stări” nu înseamnă exact „condițiile” care fundamentează sau ar fi de dorit să fundamenteze... „garanțiile”?
În aceeași ordine de... erori poate fi încadrată și remarca unui participant la o dezbatere radiofonică: „Argumentele și justificările nu reprezintă, în nicio conjunctură economică, poziții dezirabile”. Este de observat în respectiva frază că „justificările” sunt o componentă a categoriei largi de „argumente”, adică, în cazul dat, avem de-a face cu un raport între parte și întreg, nu cu două noțiuni diferite. De asemenea, „justificările” nu au, totdeauna, o conotație negativă și, prin urmare, sunt... „dezirabile”.
La rândul său, un reporter de la o televiziune de știri preciza: „Ieșirea din insolvență a societății comerciale (urma denumirea acesteia) este un fapt cert, care atestă performanța de a stinge toate obligațiile față de creditori, furnizori și buget, ceea ce i-a permis să aproximeze cu exactitate pericolele pe care le înfruntă”. În afară de caracterul prolix al exprimării, ne mai întrebăm ce înseamnă „insolvabilitatea”? Nu cumva imposibilitatea „stingerii” obligațiilor menționate? Iată cum ignorarea proprietății termenilor poate să fie chiar „performanța” de a se „aproxima exact”. De unde rezultă că numai apelul la definițiile din dicționare ne ferește de situația în care devenim „insolvenți” în materie de comunicare corectă, mai ales în spațiul public. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național