Cheltuielile de cercetare-dezvoltare, 0,50% din PIB în 2017. La finalul anului trecut, lucrau în acest sector aproape 45.000 de persoane
Numărul 45, 20-26 nov. 2018 » Analize și sinteze
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat anul trecut 0,50% din PIB, din care pentru sectorul privat - 0,29% și pentru sectorul public - 0,21%, relevă datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
În anul 2017, în România au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare‐dezvoltare, în cele patru sectoare de performanță (mediul de afaceri, guvernamental, învățământ superior și privat non-profit), 4,317 miliarde de lei, din care 3,925 miliarde de lei au reprezentat cheltuieli curente, respectiv 90,9%, și 392,5 milioane lei cheltuieli de capital, respectiv 9,1%.
În perioada analizată, cheltuielile cu cercetarea aplicativă au reprezentat 62% din cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare‐dezvoltare, înregistrând o creștere de opt puncte procentuale, comparativ cu anul 2016. Cheltuielile cu cercetarea fundamentală au consemnat o creștere de 14,2 puncte procentuale în cheltuielile totale destinate activității de cercetare‐dezvoltare, comparativ cu anul 2016, respectiv de la 5,1% la 19,3%. Cheltuielile cu dezvoltarea experimentală au scăzut cu 2,4 puncte procentuale, de la 21,1% la 18,7%.
După sursele de finanțare ale cheltuielilor totale de cercetare‐dezvoltare, în anul 2017, sursele de la întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 53,2%, urmate de fondurile publice, respectiv 34,8%. În cadrul sectoarelor de performanță, din fondurile publice cele mai mari sume au primit unitățile din sectorul guvernamental (77,8%), urmate de cele din sectorul învățământ superior (50,4%). Sursele de finanțare pentru activitatea de cercetare‐dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unitățile din sectorul mediului de afaceri (39,4%), sectorul guvernamental (36,1%) și sectorul învățământ superior (24,0%).
La 31 decembrie 2017, lucrau în activitatea de cercetare‐dezvoltare 44.801 persoane, din care 20.535 erau femei, reprezentând 45,8%. După nivelul de pregătire profesională, 38.125 aveau studii superioare (85,1% din total), iar 6.676 aveau alt nivel de pregătire, exclusiv superioară (14,9%). În anul 2017, numărul persoanelor cu studii doctorale și postdoctorale care lucrau în acest sector a fost de 18.916, în creștere ușoară față de 2016. Dintre cei cu studii doctorale și postdoctorale, 9.228 au fost femei.
Pe categorii de ocupații, ponderea cea mai mare a salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători (61,1% din total), respectiv 27.367 salariați, în scădere cu 434 salariați, comparativ cu anul 2016. Ponderea categoriei tehnicieni și asimilați a fost de 13,9%, respectiv 6.221 salariați.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național