Al III-lea Congres
Chișinău, 14-16 octombrie 1927

Lucrările Congresului, prezidate de dl. V. Ghenzul - președintele Secțiunii Chișinău, au debutat cu conferința susținută de dl. Victor Slăvescu, deputat și profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale. Redăm în continuare câteva idei din acest discurs:

„Întreprinderea publică, care lucrează cu banii cetățenilor, trebuie asemenea ținută în ordine; statul nu se poate lăuda cu organizația lui contabilă. De aceea trebuie introdusă contabilitatea în partidă dublă și la Stat, fiind singura în măsură a urmări de aproape întrebuințarea banului public și a arăta în orice moment situația patrimoniului, a veniturilor și a cheltuielilor sale. Va trebui să se facă apel la elemente din Corpul contabililor”.

În cadrul Congresului au fost dezbătute următoarele tematici:

• „Bilanțul-tip” – raportor P. Drăgănescu-Brateș. După ce s-a făcut un istoric al chestiunii, s-a dat definiția bilanțului cu structura lui și cu prescripțiile legale. Au fost prezentate încercările făcute pentru a se ajunge la o schemă uniformă de bilanț, precum și schema la care s-a oprit Congresul Internațional de Contabilitate de la Bruxelles din 1926;
• „Bilanțul și fluctuațiunile monetare” – referent S. Blumenfeld. Acesta s-a referit la chestiunea bilanțului în legătură cu fluctuațiile monetare și cu greșeala care s-a făcut mereu până atunci, când se adunau lei-hârtie cu lei-aur fără a se ține seama de deprecierea monetară;
• „Introducerea mașinismului în contabilitate” – raportori prof. Al. Tănăsescu și L. Lucianu. Au fost descrise evoluția mașinilor de calculat, stadiul în care se află întrebuințarea mașinilor contabile în străinătate și la noi, precum și avantajele pe care le prezintă prin ușurarea muncii în birouri.

La finalul discuțiilor, Congresul a adoptat următoarele moțiuni:

• În chestiunea bilanțului-tip: „În concordanță cu schema de bilanț votată de Congresul Internațional de Contabilitate de la Bruxelles din iulie 1926, bilanțul-tip urmează să cuprindă: în activ – conturile așezate și grupate după gradul de lichiditate, iar în pasiv – după gradul de exigibilitate. În ceea ce privește contul de profit și pierdere, să se oblige prin lege publicarea lui alături de bilanț și să se adopte principiul ca el să cuprindă la Credit – toate sursele de venit după însemnătatea lor, cu sumele brute, iar la Debit – cheltuielile specificate pe categorii mai importante, arătându-se și cheltuielile de producțiune și avându-se în vedere prescripțiunile legii fiscale”.
• În chestiunea bilanțului și a fluctuațiilor monetare: „Pentru a se evita distribuiri de beneficii aparente și impunerea nedreaptă a creșterii nominale a averii întreprinderii, Congresul crede că este absolut necesară – pentru stabilirea exactă a beneficiului net – înregistrarea diferitelor pozițiuni de active și pasive, apreciate cu valoarea lor din momentul întocmirii bilanțurilor, ținându-se cont separat de diferențele rezultate din sporirea nominală a averii, evaluată în monedă depreciată, față de beneficiile reale ale exploatării întreprinderii, rezultate din operațiunile curente”.
• În chestiunea introducerii mașinismului în contabilitate: „Este necesară modificarea dispozițiilor din Codul de Comerț privitor la registrele legale pentru a se permite extinderea metodelor noi de contabilitate. Programele de învățământ comercial să prevadă și practica la mașinile de calculat și de contabilitate”. 

(Copyright foto: Centrul istoric al Chișinăului)