Propusa reformare de către Comisia Europeană a regulilor bugetare ale UE ar trebui să țină cont de noile condiții economice din zona euro, a afirmat, la Luxemburg, ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, transmite Reuters, preluată de Agerpres. "Condițiile pentru dezvoltarea suplimentară a Pactului de stabilitate și de creștere sunt diferite astăzi, la finalul lui 2023, față de cum erau la începutul acestui proces", a declarat Lindner, argumentând că reformarea regulilor bugetare propusă de Comisia Europeană ar trebui adaptată în mod corespunzător.

Comisia Europeană a recomandat în aprilie statelor membre să își pregătească bugetele pentru 2024, având în vedere readucerea deficitelor sub 3% din PIB "pe termen mediu", investind în același timp în creștere verde și digitală.

Așa cum a anunțat încă de la finele anului trecut, clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere, care prevede, în cazul unei recesiuni economice grave, o abatere temporară de la cerințele bugetare care se aplică în mod normal, va fi dezactivată la sfârșitul anului 2023. Ieșirea din perioada în care a fost în vigoare clauza derogatorie generală va duce la reluarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind politica bugetară, care sunt cuantificate și diferențiate în funcție de provocările cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește datoria publică.

De atunci, situația economică s-a deteriorat semnificativ în zona euro.

"Ar trebui să avem ambiții mai mari legate de căile de reducere a datoriei", a explicat ministrul german de Finanțe, insistând că toate țările trebuie să aibă aceleași obiective de reducere a datoriei.

Alte state, cum ar fi Franța, cred că trebuie urmate negocieri individuale privind căile de reducere a datoriei și nu trebuie impuse aceleași măsuri tuturor țărilor.

"Fondul Monetar Internațional a subliniat clar necesitatea reconstruirii rezervelor fiscale (fiscal buffers). Nu putem continua cu politicile economice expansioniste", a avertizat Lindner.

Miniștrii europeni de Finanțe, reuniți luni și marți la Luxemburg, nu sunt de acord decât asupra unui singur punct: vechile reguli ale Pactului de stabilitate și creștere, care datează de la finele anilor 1990, sunt depășite, mult prea complicate și ineficiente. Acest "corset bugetar" limitează teoretic deficitul public la 3% din PIB și datoria la 60% din PIB. În practică, aceste reguli nu au împiedicat explozia îndatorării, frânând însă investițiile și creșterea după criza financiară din 2008.

Obiectivul reformei este ajungerea la reguli mai adaptate la situația particulară a fiecărei țări și stabilirea unor traiectorii bugetare mai realiste și care să fie respectate mai bine.

Concret, Bruxellesul propune ca statele să prezinte propriile lor traiectorii de ajustare, însoțite de propuneri de reforme și investiții, pe o perioadă de cel puțin patru ani. Aceste planuri ar urma să fie evaluate de Comisie și celelalte state membre și vor face obiectul unui control anual.

Eforturile de reforme și investiții ar urma să fie recompensate prin posibilitatea de a prelungi perioada de ajustare bugetară până la șapte ani, în ideea de a fi mai puțin brutal. Și, mai important, controlul ar viza evoluția cheltuielilor, un indicator considerat mai pertinent decât cel al deficitelor, care pot fluctua în funcție de nivelul creșterii economice.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)