Cifre și numere
Numărul 6, 16-22 feb. 2021 » La început a fost cuvântul...
Am mai avut prilejul să consemnăm interesul cu care membri ai Academiei Române urmăresc modul în care mass-media autohtonă respectă regulile lingvistice și logice, necesare într-o comunicare utilă. Revenim și redăm, în continuare, precizările președintelui celui mai înalt for științific și cultural al țării, acad. Ioan-Aurel Pop. Deși istoric de profesie, acad. Pop se ocupă permanent de promovarea scrierii și vorbirii corecte. Astfel, într-un recent articol, reamintea următoarele: „Cifrele, în aritmetică, sunt acele semne grafice numite arabe, de la 0 (zero) până la 9 (nouă), sau romane, chirilice etc. Cifrele sunt, prin urmare, semnele care servesc la scrierea numerelor și nu pot fi confundate cu numerele. În momentul în care spun 4 mere, nu este vorba despre o cifră, ci despre un număr.
Cifrele sunt doar vehicule ale numerelor, iar noi, în viața cotidiană, operăm cu numere. O confuzie frecventă se face și atunci când se dau procentaje. De exemplu, este greșit să se spună «un procent de 30 la sută», fiindcă un procent înseamnă unu la sută. Corect ar fi «un procentaj de 30 la sută». Pot să spun, de pildă, «un procent din populația activă nu muncește», ceea ce înseamnă că unu la sută din populația aptă de muncă nu muncește. Dar dacă spun că «un procent de 20 la sută din populația activă nu muncește» este eronat.
De regulă, numerele mici, de la zero până la nouă, se scriu cu litere, iar cele mari cu cifre, mai ales în textele literare.”
Mai departe, președintele Academiei Române a remarcat:
„În românește este incorect să scriem «30 oameni se aflau în stradă», pentru că nu este vorba despre un text din telegramele de altădată, când trebuia să se facă economie de cuvinte. Corect este «30 de oameni». Prepoziția «de» se pune după numerele mari. Spunem «un om, doi oameni, trei oameni, 11 oameni..., 30 de oameni... 90 de oameni, 100 de oameni». După numărul 100, se revine, «101 oameni, 102 oameni, 103 oameni», dar «120 de oameni, 121 de oameni».”
Vom continua să consemnăm opinii ale unor personalități publice care – cu autoritatea lor intelectuală, unanim recunoscută – pledează atât de convingător în susținerea tuturor demersurilor îndreptate spre cultivarea limbii noastre, ca suport de neînlocuit al unei comunicări corecte, eficiente. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice