Prin Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se ţinteşte o structură guvernamentală a datelor pe care statul le deţine, respectiv un nucleu de date integre, care să poată fi folosit de instituţiile interesate, iar PNRR oferă o mare oportunitate de a ne încadra în termen, pentru că programul se termină în august 2026, a declarat, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman, citat de Agerpres. „În afara PNRR va trebui să găsim pârghii politice pentru a stimula educaţia celor care nu mai sunt înrolaţi în momentul de faţă în sistemul de instrucţie, respectiv cetăţenii, pentru a folosi instrumentele digitale şi, de asemenea, partea economică, antreprenoriatul, pentru a fi prezenţi în spaţiul digital şi a folosi instrumente digitale.(...) Prin partea asta de transformare digitală, prin PNRR ţintim, hai să spunem, baza. Adică, în primul rând, o structură guvernamentală a datelor pe care statul le deţine, asta însemnând un nucleu de date integre care să poată fi folosit de instituţiile interesate care satelizează în jurul acestui nucleu şi la care adaugă propriile date, cum ar fi Justiţia, Sănătatea, Afacerile Interne, Ministerul Finanţelor şi alte instituţii, şi apoi, exterior acestui cerc de centre de date instituţionale, un cerc de platforme de date. (...) Acesta este modul în care arhitectura centrală de date ar trebui să arate. Şi aici PNRR ne oferă o mare oportunitate, cea de a ne încadra în termen, pentru că PNRR se termină în 2026, în august”, a spus ministrul la o dezbatere de specialitate.

El a adăugat că, în acest fel, „voit, nevoit”, până atunci, va trebui găsită cea mai bună cale pentru ca România să atingă ţintele de digitalizare pe care şi le propune.

„La acest termen, august 2026, aş putea să promit faptul că vom avea cetăţenie digitală şi vom avea acel principiu «once only», adică o dată înrolat în spaţiul digital guvernamental să nu mai fie nevoie de alte înrolări şi din nou de furnizări de date”, a punctat Ciprian Teleman.

Întrebat dacă va fi posibilă implementarea de baze de date comune ale autorităţilor astfel încât să nu mai existe solicitări către contribuabili şi fiecare instituţie să acceseze aceste baze de date, ministrul a răspuns afirmativ, menţionând că trebuie definit un moment de la care cetăţenii să refuze orice autoritate „care îi pune să facă lucrul acesta”. „Noi, ca Guvern, ar trebui să ne definim momentul acesta, că e 2024, că e 2023, dar ar trebui să avem un moment de la care cetăţenii să spună: am introdus o dată datele, este treaba voastră, administraţie, să le duceţi dintr-un loc într-altul. Momentul nu este departe. Anul acesta o să avem teste prin ADR – Autoritatea pentru Digitalizarea României, să vedem cum funcţionează, în Bucureşti, şi apoi să vedem în ce măsura e scalabil”, a explicat ministrul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)