Stocul spaţiilor industriale şi logistice din piaţa locală a depăşit pragul de 4 milioane de metri pătraţi, 90% din suprafaţă fiind concentrată în opt oraşe mari din sudul, centrul şi vestul României, potrivit raportului Romania Industrial & Logistics Market, realizat de firma de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinocţiu, informează Agerpres. Potrivit studiului, singurele oraşe din estul ţării care au atras atenţia dezvoltatorilor privaţi de parcuri industriale şi logistice sunt Iaşi, Roman şi Brăila, care cumulează însă mai puţin de 3% din stoc, fiind evitate de către majoritatea dezvoltatorilor şi a potenţialilor investitori în primul rând din cauza problemelor legate de infrastructură.

„Bucureştiul este cea mai mare piaţă, cu aproape 1,9 milioane de metri pătraţi şi o pondere în stoc de circa 46%, fiind urmat de Timişoara, care a trecut pragul de 500.000 de metri pătraţi, respectiv Ploieşti, cu circa 370.000 de metri pătraţi. De-a lungul ultimilor cinci ani, piaţa s-a dublat, în condiţiile în care dezvoltatorii au livrat între 400.000 şi 500.000 de metri pătraţi pe an”, a declarat Cristi Moga, head of research Cushman & Wakefield Echinox.

Potrivit reprezentanţilor companiei de consultanţă, 2020 se conturează drept un an record, cu livrări anunţate de circa 700.000 de metri pătraţi, dintre care spaţii de circa 400.000 de metri pătraţi sunt aşteptate în Bucureşti, unde, după zona de Vest, la intrarea pe autostrada A1, se prefigurează alte două huburi logistice importante, şi anume Nord-Vest (Dragomireşti, Chitila, Mogoşoaia) şi Nord (Ştefăneşti).

La rândul său, Andrei Brînzea, partner - land & Industrial agency, Cushman & Wakefield Echinox, a precizat că dinamica pieţei din sectorul industrial a generat în 2019 achiziţii de teren speculative, dezvoltatorii încercând să anticipeze nevoile viitoare ale potenţialilor chiriaşi. „Putem observa astfel cum au apărut pe harta sectorului de profil oraşe noi precum Bacău, Craiova, Buzău, Deva etc, dar şi un interes crescut pentru zona de est a Bucureştiului, zonă care a captat şi atenţia potenţialilor chiriaşi. Estimăm că în 2020 vom vedea în continuare o extindere de portofoliu a dezvoltatorilor existenţi, în oraşele mai mici, dar care au un potenţial mai ridicat”, a mai spus Andrei Brînzea.

Potrivit acestuia, activitatea tranzacţională a rămas la un nivel ridicat, companiile închiriind pe parcursul anului 2019 spaţii cu o suprafaţă de circa 477.000 de metri pătraţi, din care reînnoirile de contracte reprezintă doar 20%. Cele mai active sectoare au fost automotive (cu o pondere de 30% din cererea totală), retail (fizic si online – 20%), distribuţie în sectoare diverse (12%) şi logistică şi transporturi (10%).

„Investitorii sunt dependenţi de infrastructură. În prezent, putem vedea o concentrare a unităţilor de producţie în zona de vest a ţării, datorită faptului că se iese mult mai uşor din ţară şi acolo s-au dezvoltat mai facil autostrăzile care leagă oraşele principale. Cea mai importantă legătură, din punct de vedere al autostrăzii care trebuie finalizată pentru a creşte atractivitatea României, este autostrada Piteşti-Sibiu. În momentul de faţă, din cauza lipsei acestei autostrăzi, timpii cresc foarte mult şi zona de sud este ruptă de vestul ţării. Asta se vede şi în partea de producţie. Este mult mai multă producţie în partea de vest decât în această zonă. Sunt producători mari din industria auto, precum Dacia, care îşi programează plecările cu timpi specifici tocmai pentru a nu bloca Valea Oltului. O soluţie ar putea fi transportul feroviar, dar mai durează până vom avea o infrastructură feroviară modernă”, a mai spus Andrei Brînzea.

Potrivit acestuia, principala provocare a zonei de vest o reprezintă resursa umană. „Din punctul meu de vedere, aceasta reprezintă principalul risc pe care îl avem. Rata de şomaj este foarte scăzută. Din acest motiv, dezvoltatorii trebuie să îşi aleagă zonele şi în funcţie de potenţialul resursei umane. În situaţia în care Timişoara are o rată a şomajului de 0,3%, cunoaştem cazuri în care unii proprietari de depozite lucrează cu deţinuţii în regim deschis. Dacă vizitezi Timişoara şi mergi în zona de restaurante sau hotelieră, constaţi cu uimire cât de mulţi angajaţi sunt din Serbia. E chiar o provocare în ziua de astăzi să îţi găseşti angajaţii. Cred că, la un moment dat, când vom avea o perspectivă de autostradă în Moldova şi în zona de sud, acestea ar putea să deveni mult mai interesante”, a adăugat reprezentantul companiei de consultanţă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)