Printre primele informații oficiale referitoare la bilanțul activității economico-sociale pe nouă luni din acest an se înscrie comunicatul Băncii Naționale a României privind evoluția indicatorilor monetari până la finele lunii septembrie 2024. Faptul că urmărim lună de lună aceste evoluții se explică, înainte de toate, prin importanța circulației bănești la nivel național, importanță din care decurge și unul dintre principalele instrumente de lucru ale profesioniștilor contabili.

În primul rând, atrage atenția creșterea continuă a numerarului în circulație, expresie a unor nevoi reale ale firmelor și populației. Astfel, s-a ajuns la sfârșitul primelor trei trimestre din anul în curs la un sold de aproape 700 de miliarde de lei, ceea ce a confirmat o majorare de 10,1% față de septembrie 2023.

Sigur, circulația bănească este influențată de rata inflației, dar în niciun caz într-o manieră decisivă, intervin mulți factori, inclusiv dinamica veniturilor bănești ale populației. La rândul lor, creșterile de salarii și pensii n-au cum să nu-și pună pecetea și asupra acestui indicator monetar.

Evident, miezul sistemului de indicatori din acest domeniu îl constituie creditul neguvernamental. Am mai avut prilejul să relevăm necesitatea acoperii nevoilor de finanțare ale firmelor într-o măsură tot mai mare prin intermediul sectorului bancar. Rezultatele înregistrate în această sferă de activitate indică anumite progrese care se cer subliniate în vederea continuării și accentuării unei asemenea tendințe. Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de profil a crescut în luna septembrie cu 1,3% față de august, respectiv în termeni reali, cu 1%. S-a ajuns la nivelul de peste 413 miliarde de lei. Creditul în moneda națională, cu o pondere de 69,8% în volumul total al împrumuturilor neguvernamentale, s-a majorat cu 1,5%, iar cel în valută, exprimat în lei, cu o pondere de 30,2% în total, a crescut cu 0,9%, ceea ce, în termeni reali, înseamnă un procent în cazul exprimării indicatorului în euro. Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2023, creditul neguvernamental a înregistrat un spor de 8,4%, ceea ce înseamnă 3,6% în termeni reali. Componenta în lei a crescut cu 11,1%, adică 6,2%, tot în termeni reali, și cu 2,6% a componentei în valută exprimată în moneda noastră națională. O evoluție similară a cunoscut și indicatorul exprimat în euro.

Sporuri mai mari, de 1,4%, s-au consemnat în cazul împrumuturilor populației: 11,7%, la creditele în lei, comparativ cu 10,4%, pentru companii. Interesantă este, pe aceleași componente, evoluția înregistrată la creditele în valută. În cazul populației, în mod surprinzător, s-a consemnat o contracție mare de -17,9%, în timp ce firmele și-au mărit împrumuturile cu 7,3%.

Cu siguranță, prezintă o importanță specială și gradul de îndatorare a sectorului guvernamental, în special din perspectiva criteriilor de la Maastricht, de îndeplinirea cărora ne-am îndepărtat într-o manieră semnificativă.

Dacă mergem mai departe cu analiza indicatorilor monetari, observăm ca un fapt esențial continuarea și chiar accentuarea tendințelor manifestate în ultima vreme, și anume consolidarea depozitelor bancare, ceea ce reconfirmă extinderea și aprofundarea procesului de economisire, proces favorabil, deopotrivă, deponenților și beneficiarilor de credite. Este o urmare firească și a măsurilor recente de politică monetară adoptate de BNR.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în septembrie cu 0,6% față de august, apropiindu-se de 600 de miliarde de lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior, s-au majorat cu 8,6%, respectiv cu 3,8% în termeni reali. Și în această privință, este de remarcat ponderea de aproape 3 pătrimi a depozitelor în lei pe total.

Accentul pus pe termenii reali reflectă cel puțin o dublă preocupare: efectuarea calculelor, a operațiunilor statistice prin identificarea cauzelor de fond și, de aici, posibilitatea unor abordări realiste în eforturile îndreptate spre stimularea acțiunii factorilor pozitivi din economie. Este unul dintre principalele motive care explică și valoarea actelor decizionale la toate nivelurile și în toate domeniile, premisă a unor rezultate în centrul cărora este de dorit să se situeze sporul tot mai consistent de eficiență economică, socială și, într-o măsură crescândă, ecologică, date fiind conexiunile tot mai puternice ale acestor „motoare” ale creșterii și dezvoltării la nivelul întregii noastre societăți.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)