CNIPMMR a lansat cea de-a 20-a ediție a „Cartei Albe a IMM-urilor din România”
Telex » Știri
6 octombrie 2022
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat astăzi „Carta Albă a IMM-urilor din România”, ediția nr. 20. „Lucrarea reprezintă cea mai aprofundată analiză a sectorului IMM din România ce prezintă situația de ansamblu a mediului de afaceri în anii 2021 și 2022, dificultățile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile și sursele lor de finanțare, modalitatea în care inovează, intenția de accesare de fonduri nerambursabile sau criteriile de care țin cont în alegerea partenerului de business, constituind baza pentru propuneri de strategii cu privire la viitoarele direcții de susținere și dezvoltare ale mediului de afaceri românesc”, menționează reprezentanții CNIPMMR, într-un comunicat.
În cadrul ediției din acest an a Cartei Albe a IMM-urilor din România, respondenții au relevat că principalele evoluții contextuale cu influență negativă asupra activității lor sunt: situația economică mondială (68,32%), insuficienta capacitate a guvernului, parlamentului etc. de a gestiona problemele economice (59,39%), predictibilitatea redusă a mediului de afaceri (57,12% ), birocrația excesivă (52,82%), pandemia COVID-19 (44,90%).
Principalele dificultăți în activitatea IMM-urilor identificate în cadrul lucrării prezentate de prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, sunt: inflația (45,82%), incertitudinile evoluțiilor viitoare (43,36%), birocrația (40,90%), calitatea slabă a infrastructurii (33,43%), concurența neloială (33,33%), corupția (32,06%), creșterea nivelului cheltuielilor salariale (31,76%), fiscalitatea excesivă (31,56%)
Printre alte aspecte semnalate în cadrul lucrării lansate astăzi se regăsesc următoarele: ▪ 21,02% dintre organizații au estimat că evoluția mediului de afaceri va fi favorabilă dezvoltării business-urilor lor; ▪ 28,08% dintre IMM-uri nu intenționează să acceseze fondurile structurale în 2022; ▪ 40,00% se vor autofinanța în anul 2022 .
„Carta Albă a IMM-urilor din România reprezintă o analiză fanion nu numai pentru mediul de afaceri și România, ea fiind folosită de instituțiile internaționale atunci când fundamentează propunerile pentru România”, a declarat, în cadrul evenimentului, președintele CNIPMMR, Florin Jianu.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național