Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a propus ca prioritățile Președinției României la Consiliul UE (care se va exercita în primul semestru al anului 2019) să includă susținerea antreprenoriatului și a competitivității IMM-urilor: trecerea de la etapa Gândiți mai întâi la scară mică (Think small first) la Acționați mai întâi la scară mică (Act small first).

Potrivit unei statistici prezentate de CNIPMMR, în prezent, există, la nivelul UE, aproximativ 21 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (99% dintre întreprinderile din UE), cu aproximativ 33 de milioane de angajați. „IMM-urile reprezintă o sursă esențială de spirit antreprenorial și de inovare, asigurând două treimi dintre locurile de muncă din sectorul privat și contribuind cu mai mult de jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din UE”, spun reprezentanții Consiliului.

Aceștia subliniază că rolul IMM-urilor în economia europeană a fost recunoscut în mod repetat la cel mai înalt nivel politic. UE a plasat IMM-urile în centrul Strategiei pentru creștere și locuri de muncă de la Lisabona, mai ales începând cu 2005. Până în prezent, au fost adoptate diverse programe de acțiune pentru sprijinirea IMM-urilor (Small Business Act, programele Orizont 2020, COSME etc.). Din 2011 până în prezent nu a mai avut loc nicio revizuire a Small Business Act pentru Europa.

Se susține, astfel, necesitatea revizuirii Small Business Act pentru Europa (cadrul de politici al UE pentru susținerea IMM-urilor – n. red.), la 10 ani de la adoptare, „pentru trecerea la o nouă etapă hotărâtoare în recunoașterea politică a IMM-urilor la nivel european, respectiv trecerea de la Gândiți mai întâi la scară mică (Think small first) la etapa Acționați mai întâi la scară mică (Act small first), cu definirea noilor acțiuni (pentru a răspunde provocărilor actuale), cu caracter juridic obligatoriu (pentru a garanta punerea în practică eficientă și concretă a principiilor, atât la nivel comunitar, cât și în statele membre și în regiuni), precum și asigurarea unei abordări mai ambițioase pentru susținerea dezvoltării IMM-urilor, inclusiv valorificarea bunelor practici internaționale (Small Business Administration din SUA)”, potrivit președintelui CNIPMMR, Florin Jianu.

Se au în vedere următoarele acțiuni specifice:

1. Adoptarea noului Small Business Act pentru Europa într-o formă juridică obligatorie (cod de conduită, acord interinstituțional, decizie a Consiliului, forma care urmează a fi definită, dar care să angajeze Parlamentul European, Comisia și Consiliul), care să includă, pe lângă cele 10 principii, și principiul Acționați mai întâi la scară mică (Act small first) și principiul de salvgardare (un act legislativ nu poate fi adoptat dacă acesta este contrar dezvoltării IMM-urilor și dacă riscă să le frâneze competitivitatea; orice nouă propunere legislativă care nu a făcut obiectul unei analize de impact complete sau în cazul căreia s-a constatat că măsurile propuse intră în contradicție cu dezvoltarea socioeconomică) și care să aibă o abordare mai ambițioasă (definirea noilor acțiuni, extinderea domeniilor de aplicare a principiilor, recurgerea într-o măsură mai mare la ținte indicative etc.);
2. O foaie de parcurs precisă, cuprinzând priorități de acțiune, măsuri concrete, termene de punere în aplicare, mijloace de realizare și, după caz, resurse de finanțare, cu garantarea că toate măsurile propuse sunt puse în aplicare, că vor exista măsuri de monitorizare și de evaluare;
3. Numirea unui comisar european responsabil pentru aplicarea noului Small Business Act pentru Europa;
4. Numirea unui corespondent pentru IMM-uri în fiecare direcție generală (DG) a Comisiei, însărcinat să supravegheze că măsurile legislative și programele gestionate de DG competentă integrează în mod adecvat prioritățile și așteptările IMM-urilor și ale microîntreprinderilor;
5. Instituirea unui comitet de gestionare: Comitetul european al SBA, care să cuprindă, pe lângă reprezentanții statelor membre, delegați ai organizațiilor europene reprezentative implicate și ai partenerilor sociali;
6. Instituirea titlului Capitală Europeană a Antreprenoriatului pentru câte un oraș din țările Europei Occidentale și unul din țările central și est-europene, similar cu programul Capitala Europeană a Culturii;
7. Acțiuni ambițioase și concrete pentru susținerea antreprenoriatului și a competitivității IMM-urilor.

Potrivit CNIPMMR, acestea includ, printre altele:

● mecanisme financiare consolidate prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI) și al Fondului European de Investiții (FEI) pentru a facilita accesul la finanțarea pe termen scurt și pentru a susține întreprinderile aflate în dificultate;

● continuarea politicii de simplificare administrativă, urmărind mai ales o coordonare perfectă cu organizațiile intermediare sectoriale implicate;

● susținerea activităților de asistență și de consiliere a organizațiilor intermediare (care reprezintă multe întreprinderi, care transmit informații și asigură servicii, în special pentru IMM-uri), pentru a participa activ la procedurile de consultare și monitorizare, mecanism esențial pentru succesul politicilor comunitare;

● extinderea accesului IMM-urilor la programele comunitare, simplificând constrângerile juridice, financiare și administrative care descurajează IMM-urile și facilitând proiectele grupate propuse de organizațiile intermediare;

● definirea formei juridice la nivel european pentru înregistrarea companiilor;

● inițiative privind dezvoltarea și promovarea turismului, inclusiv a turismului rural, agroturismului și ecoturismului;

● inițiative privind dezvoltarea antreprenoriatului, inclusiv a inițiativelor antreprenoriale în mediul rural, ale tinerilor, femeilor și persoanelor defavorizate, dezvoltarea mediului asociativ și a cooperării organizațiilor reprezentative;

● inițiative privind creșterea competitivității IMM-urilor prin cercetare și inovare și facilitarea accesului acestora la finanțare;

● facilitarea și încurajarea transferului de întreprinderi, în special în cazul întreprinderilor mici de producție și de servicii din mediul urban și rural, a căror dispariție anticipată va avea efecte negative considerabile (sistemele de apropiere, stimulentele fiscale, stimularea capitalizării și a parteneriatelor de tip public-privat);

● dezvoltarea mai consecventă a Enterprise Europe Network (Rețeaua întreprinderilor europene) pentru a o transforma într-o adevărată rețea europeană de informare și cooperare.

(Copyright foto: dolgachov / 123RF Stock Photo)