Sub semnul împlinirii a 25 de ani de la înființarea Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), recent a avut loc lansarea versiunii în limba română a Cartei albe a IMM-urilor din România 2017, editată de CNIPMMR în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Lucrarea – realizată de un colectiv de specialiști sub coordonarea prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CNIPMMR – este cel de-al XV-lea raport de cercetare privind situația IMM-urilor din țara noastră și evidențiază, cantitativ și calitativ, stările de fapt, tendințele, percepția întreprinzătorilor, constituind, totodată, baza pentru propuneri de strategii cu privire la direcțiile de susținere și dezvoltare a capitalului românesc. Potrivit tradiției, volumul înglobează cele mai ample și aprofundate evaluări, analize și proiecții referitoare la sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, sector care are o contribuție esențială la generarea de locuri de muncă și de PIB în țara noastră. Carta albă a IMM-urilor este, astfel, un titlu de referință în literatura de specialitate, atât în România, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Realizatorii studiului precizează că, în conceperea și elaborarea Cartei albe a IMM-urilor din România în 2017, pe lângă problematica specifică întreprinderilor mici și mijlocii și situația economico-socială națională, s-au avut în vedere prevederile Programului Guvernului aprobat de Parlamentul României pentru perioada 2017-2020, Strategia UE 2020, Programul UE de finanțare 2014-2020 și Small Business Act, principalele documente strategice ale UE care marchează major evoluția IMM-urilor din Europa și, implicit, din România.

Actualul raport de cercetare are la bază interviuri cu 833 de întreprinzători – eșantion reprezentativ la nivel național –, principalele concluzii desprinse fiind următoarele:

● Concurența neloială (46,97%), birocrația (46,13%), scăderea cererii interne (44,19%), fiscalitatea excesivă (41,65%), creșterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%), corupția (37,53%) și controalele excesive (32,45%) sunt principalele dificultăți în activitățile IMM-urilor.

Pentru comparație, în 2016: birocrația (semnalată de 61,41% dintre IMM-uri), fiscalitatea excesivă (54,74%), corupția (45,16%), controalele excesive (44,98%), concurența neloială (40,33%), scăderea cererii interne (36,31%), creșterea nivelului cheltuielilor salariale (25,54%) au fost menționate ca principalele dificultăți.

● 11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluție pozitivă a situației economice a României în anul 2017 (în 2016, ponderea a fost de doar 6,72%);

● 24,58% dintre întreprinderi au estimat că evoluția mediului de afaceri românesc pe întregul an 2017 va favoriza derularea activităților antreprenoriale (în 2016: 13,78%);

● 0,12% dintre întreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus (în 2016: 0,18%);

● 72,03% dintre întreprinzători nu intenționează să acceseze fondurile structurale în anul 2017 (în 2016: 81,66%);

● 74,09% dintre IMM-uri se vor autofinanța (în 2016: 71,99%).

„Toate aceste rezultate vin într-un context european dificil, fără precedent în istoria recentă a Uniunii Europene, recentele schimbări sociale la nivel european (Brexit) constituind elemente cărora societatea românească trebuie să le găsească răspunsuri adecvate. Primii afectați, dar și primii care trebuie să reacționeze sunt oamenii de afaceri, de a căror bunăstare depinde cea a întregii societăți. CNIPMMR propune o serie de măsuri strategice care să aibă în centrul lor o debirocratizare accelerată, accesul la finanțări adecvate (în principal, fondurile europene), accesul la piețe și internaționalizare, dar și reforma administrației publice, necesitatea unei administrații reactive și implicate fiind, în egală măsură, de o importanță covârșitoare pentru bunul mers al economiei românești”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. „Stabilitatea și predictibilitatea, debirocratizarea, asigurarea necesarului de forță de muncă și de calificare sunt foarte importante pentru mediul de afaceri. Șomajul în rândul tinerilor trebuie să scadă sub 5%, existând și instrumente cu finanțare europeană în acest domeniu. Pentru președinția Consiliului European care va fi preluată, în primul semestru din 2019, de România, una dintre principalele teme de țară ar trebui să fie antreprenoriatul, inclusiv în rândul tinerilor, și antreprenoriatul social”, a subliniat Florin Jianu.

Coordonatorul Cartei albe, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, a prezentat în detaliu lucrarea, structurată pe 13 capitole – care includ și un set de recomandări de priorități privind dezvoltarea sectorului IMM-urilor în intervalul 2017-2018. Vorbitorul a remarcat importanța acestui demers și a precizat: „Valoarea, actualitatea și utilitatea volumului pot fi sintetizate în următoarele fațete majore: prezentarea ultimelor evoluții economico-sociale, așa cum sunt percepute de întreprinzătorii din România în anul 2017; punctarea principalelor probleme cu care s-au confruntat IMM-urile în primăvara anului 2017; caracterizarea esențializată a întreprinzătorilor din România, așa cum se prezintă ei în perioada post-criza economică, la nivelul anului 2017; reliefarea unor caracteristici constructive și funcționale majore de natură managerială, comercială, financiară, inovațională, umană ale IMM-urilor din România, global și pe anumite tipologii (dimensionale, sectoriale, teritoriale, juridice etc.); punerea la dispoziție a unui set de priorități și modalități strategice și tactice privind relansarea sectorului de IMM-uri. Volumul oferă, astfel, elemente esențiale necesare cunoașterii și valorificării marelui potențial economic și social al IMM-urilor în vederea accelerării depășirii dificultăților actuale”.

Prezent la eveniment, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Social, Gabriel Petrea, a spus: „La mulți ani, CNIPMMR! Pentru viitoarea lucrare mi-aș dori un capitol dedicat și dialogului social. Pentru modificarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social vom continua consultările cu partenerii sociali. Dacă, până acum, negocierile dintre patronate și sindicate erau concentrate pe salarii, trebuie să se meargă mai departe, să se discute despre formarea profesională, dezvoltarea companiilor, care sunt alte teme importante”.

În intervenția sa, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a subliniat: „Elementele de educație și cultură antreprenorială sunt esențiale pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Regândirea incubatoarelor de afaceri și reconstrucția ecosistemelor economice în România sunt o prioritate. Carta albă a IMM-urilor din România este un ghid de care trebuie să ținem cont, fiind importantă pentru elaborarea de politici coerente care să satisfacă nevoile IMM-urilor” și a amintit o serie de măsuri care urmează să fie implementate: programul pentru susținerea internaționalizării IMM-urilor, cu un buget multianual de 71 de milioane de lei, din care 5 milioane de lei în anul 2017, absorbția de 100% a fondurilor destinate programelor pentru IMM-uri, legea prevenirii. Ministrul a relevat că IMM-urile românești reprezintă 99% din totalul firmelor înregistrate, dețin peste 62% din totalul angajaților și aduc o valoare adăugată de aproape 50%. „Prin potențialul lor, sunt motorul economiei naționale, prioritatea Guvernului fiind aceea de a le susține să investească în dezvoltarea și creșterea capacității lor de a performa atât în țară, cât și în străinătate”, a subliniat ministrul.

Valoarea științifică și practică a lucrării a fost relevată de toți vorbitorii, care au pus accentul, fiecare, pe domeniul în care își desfășoară activitatea. S-a subliniat necesitatea unor acțiuni concordante în vederea susținerii capitalului autohton, cu precădere a IMM-urilor, precum și a existenței unei viziuni strategice îndreptate spre dezvoltarea economico-socială sustenabilă a României. (Al.R.)