Se dorește înființarea unei structuri administrative moderne, aliniată nevoilor întreprinzătorilor – Ministerul Antreprenoriatului și Turismului

După cum am mai informat, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat Programul de guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri. Este pentru prima dată în ultimii 25 de ani când o organizație patronală promovează un astfel de document. „Am decis să schimbăm tipul de abordare și de paradigmă în sensul trecerii de la exprimarea unor poziții predominant reactive la ceea ce se întâmplă în mediul politic la promovarea de poziții proactive. Este vorba despre decizia de a elabora noi înșine proiecte, iar programul propus constituie expresia directă a acestui spirit de angajare în soluționarea problemelor cu care se confruntă întreprinzătorii români. Așteptăm să primim reacțiile politicienilor la propunerile noastre concrete”, a precizat președintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Textul este structurat pe șapte capitole, cuprinzând toate zonele majore care influențează sistemul antreprenorial (Măsuri administrative/instituționale; Accesul la finanțare; Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului; Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat; IMM-urile inovative și internaționalizarea; Sprijinirea turismului; Măsuri legislative), fiecare dintre acestea incluzând un set sistematizat de propuneri și de obiective.

Programul urmărește atingerea unor ținte strategice ale mediului de afaceri. În primul rând, se dorește înființarea unei structuri administrative moderne, aliniată nevoilor antreprenorilor – Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. De asemenea, se mai urmăresc, printre altele: plasarea României ca țara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei; protejarea investitorilor români prin susținerea eforturilor acestora de investiții și promovarea intereselor acestora de export; debirocratizarea masivă a sistemului (niciun document pe care statul îl deține să nu poată fi solicitat unui contribuabil și nicio sancțiune administrativă să nu poată fi aplicată fără să fi existat o acțiune de prevenire); transferul de autoritate din partea statului spre entități de tip parteneriat public-privat; reducerea șomajului în rândul populației tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24%, în prezent, la sub 10% în doi ani și la sub 5% în următorii doi ani.

Președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a precizat că documentul a fost transmis deja partidelor politice pentru includerea unor măsuri în propriile programe economice care urmează să fie prezentate în campania electorală. De asemenea, se așteaptă ralierea comunității de afaceri la propunerile Consiliului: „Fac apel, pe de o parte, către mediul politic în vederea aderării la principiile cuprinse în document și înțelegerii necesității unei abordări unitare, care să țină seama de nevoile micilor antreprenori, iar, pe de altă parte, fac un apel și către mediul de afaceri, patronate și alte organizații, de a se alinia la programul nostru și de a ne transmite propuneri de îmbunătățire a acestuia”. Totodată, Florin Jianu a invitat reprezentanții mediului politic la o serie de discuții pe baza materialului realizat de CNIPMMR.

Dată fiind importanța documentului, prezentăm integral, în cele ce urmează, propunerile incluse în cele șapte capitole. (Al.R.)

1. Măsuri administrative/instituționale

I. Înființarea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, care va asigura:

a) Dezvoltarea unitară a politicilor de susținere a IMM-urilor, atragerea de investiții, promovarea exporturilor, implementarea programelor naționale de finanțare a IMM-urilor și a programelor de ajutor de stat.

• Fondurile naționale pentru IMM-uri;
• Fondurile de tip ajutor de stat;
• Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii;
• Fondul Român de Contragarantare;
• Banca pentru IMM-uri/dezvoltare;
• alte tipuri de finanțări:
  ⚪ Fonduri de seed capital pentru sprijinirea înființării de noi microîntreprinderi de către tineri;
  ⚪ Fonduri de micro-granturi și micro-credite pentru dezvoltarea antreprenoriatului;
  ⚪ Fonduri cu capital de risc pentru finanțarea IMM-urilor/start-up-urilor inovative și a proiectelor din industriile de vârf, alimentate cel puțin parțial din fondurile europene și cele de la bugetul statului.

• Romania Hub – îndrumare și asistență tehnică, oportunități de a construi și de a consolida legăturile și rețelele în comunitatea lor, facilitarea accesului la programele de educație antreprenorială de succes;
• Invest & Trade Romania – pentru promovarea oportunităților de investiții la nivel local și național și de export;
• Invest Diaspora – atragerea cetățenilor români din străinătate să investească în România;
• Departament de Debirocratizare – pentru identificarea și simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri (raportare trimestrială asupra eliminării poverii administrative și eficientizării proceselor administrative – nicio autoritate publică să nu ceară informații pe care deja le deține, eliminarea taxelor parafiscale mai mici de 10 lei, eliminarea obligativității prezentării de certificate, eliminarea timbrelor fiscale, declarație pe propria răspundere în locul Formularului 088 etc.);
• Departament Test IMM – privind prevenirea și impactul actelor administrative asupra IMM-urilor;
• Departament Relația cu Stakeholderii;
• Departament One stop shop pentru investițiile strategice în România.

d) Maparea investițiilor publice prin realizarea unei hărți a investițiilor publice planificate pe o perioadă de 3-5 ani și promovarea acesteia către întreprinzători și investitori, în vederea corelării investițiilor din fonduri publice cu cele din fonduri private. Este necesar ca investitorii să cunoască măsurile avute în vedere de sectorul public de la nivel național și local (în materie de infrastructură de transport, apă, canalizare etc.) pentru a crește eficiența și eficacitatea propriilor măsuri de dezvoltare economică.

• colectarea, prelucrarea, producerea, asigurarea calității și sistematizarea datelor privind administrația publică în vederea îmbunătățirii deciziilor funcționarilor publici prin dezvoltarea unor sisteme de atenționare timpurie, de predicție, de monitorizare și evaluare în timp real.

II. Transferul de autoritate din partea statului spre entități de tipul parteneriatului public-privat:

• realizarea strategiilor de promovare turistică a României;
• organizarea participării agenților economici din domeniul turismului la târgurile internaționale de profil.

• identificarea oportunităților de investire de la nivel local și realizarea unor proiecte de investiții „la cheie” (de tip ready to invest);
• informarea cu privire la facilitățile acordate investitorilor – un exemplu fiind schemele de ajutor de stat instituite cu scopul de a susține investiții noi la nivel național;
• sprijin pentru investitori în vederea obținerii avizelor necesare, racordarea la utilități și contractarea serviciilor suport necesare demarării activității;
• stabilirea de parteneriate cu instituții finanțatoare de la nivel european și internațional, camere de comerț bilaterale, ambasadele străine din România;
• atragerea de investiții străine cu sprijinul ambasadelor României din străinătate;
• acordarea de consultanță/consiliere pentru companiile locale care doresc să se extindă la nivel național și internațional;
• punerea la dispoziția investitorilor a unui pachet de informații privind mediul de afaceri local mai consistent și mai ușor de accesat prin crearea unei baze de date comprehensive și actualizate anual.

h) Regândirea managementului în sistem tripartit al Autorității Naționale pentru Calificări, prin cooptarea reprezentanților confederațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național, alături de reprezentanții Guvernului.

i) Instituirea de Autorități private de management pentru fonduri europene / global grants.

• agențiile au ca scop coagularea comunității antreprenorilor din industriile creative la nivel regional.

k) Reformarea și modificarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și înființarea în mod obligatoriu în cadrul administrației publice locale a unui Birou de atragere de investiții și promovare a exportului, precum și înființarea unui Consiliu Consultativ al mediului de afaceri.

l) Înființarea Agenției Naționale de Ocupare pentru Tineri prin operaționalizarea schemei de garanții pentru tineri.

2. Accesul la finanțare

I. Autofinanțare:

• reducerea TVA de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017;
• eliminarea impozitului pe construcțiile speciale începând cu 1 ianuarie 2017;
• menținerea cotei de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la 1% pentru cele care au minimum 2 salariați, 2% pentru cele care au un salariat și 3% pentru cele fără salariați;
• menținerea impozitării la 1% din venituri pentru firmele nou-înființate, cu cel puțin un salariat, constituite pe o durată mai mare de 48 de luni.

• susținerea creditării IMM-urilor și a programelor speciale de finanțare a micilor întreprinzători.

1. Program de finanțare a internaționalizării afacerilor românești;
2. Program de finanțare a clusterelor;
3. Program de finanțare România profesională;
4. Program de finanțare a industriilor creative – România creativă;
5. Program de finanțare național a internshipului – Intern Romania;
6. Program de finanțare a maeștrilor și uceniciei – Apprentice Romania;
7. Program de finanțare a veteranilor și rudelor – Veterane Romania;
8. Program de mentorat prin managerii retrași la pensie – Senior Mentors;
9. Program global pentru atragerea de antreprenori în România – Make it in Romania;
10. Programul Start Up Romania – incluzând un start-up summit;
11. Programul Start Up Romania Diaspora;
12. Programul Social Entrepreneurs Romania;
13. Programul Primul Job;
14. Programul Simulated Company;
15. Operaționalizarea imediată a fondurilor de capital de risc și a fondurilor de investiții din POC, POCU, POR;
16. Program național: un incubator / parc industrial / parc tehnologic în fiecare oraș reședință de județ;
17. Protejarea bugetului de stat prin preluarea pe fonduri europene a schemelor de ajutor pentru IMM-uri de succes (SRL-D, START etc.);
18. Programul Prima fermă: acordarea de terenuri pentru tineri în mediul rural în vederea înființării primei ferme.

3. Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului

a) Romania – Start Up Nation: înființarea gratuită a firmei, 1 euro capital social, 1 zi înființare, 1 e-semnătură gratuită, 1 e-sediu, 1 prim cont bancar gratuit (dacă se alege deschiderea contului la banca pentru IMM-uri a statului), 1 grant de maximum 25.000 euro pentru întreprinzătorii debutanți care să acopere 90% din valoarea investiției, proceduri simplificate pentru viza de antreprenor, operaționalizarea legii business angels și a legii privind finanțarea participativă – crowdfunding.

b) Instituirea mediatorului de credite.

c) Simplificarea implementării fondurilor structurale printr-un sistem care să aibă drept unic sistem de referință indicatorii proiectelor, iar nu raportările administrative birocratice (de exemplu, stabilirea unui cost unic, pentru toate programele de finanțare nerambursabilă, pentru un loc de muncă creat, pentru o firmă înființată, mentorată și finanțată).

• extinderea măsurilor adoptate prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, privind protecția împotriva înțelegerilor și practicilor anticoncurențiale și accelerarea plăților comercianților către toate IMM-urile furnizoare (nonfood) – din industria ușoară, mobilă, produse chimice etc., care va stimula creșterea producției industriale autohtone și va reduce importurile;
• înființarea de centre de logistică pentru susținerea accesului la piețe.

e) Strategic Invest Romania – Program de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni, de minimum 2 milioane de euro, prin acordarea unei finanțări de 50% din valoarea investiției, dar nu mai puțin de un milion de euro.

f) Înființarea liceelor de antreprenoriat.

g) Crearea Fondului pentru investiții regionale – Scale up Romania / Entrepreneurial region award – prin intermediului căruia să fie finanțată infrastructura antreprenorială la nivelul comunităților locale (înființarea a cel puțin un incubator / parc industrial / parc tehnologic).

h) Crearea unor programe de know-how sharing (antreprenori străini – antreprenori locali).

i) Sprijinirea înființării clusterelor regionale specifice zonei.

j) Crearea de site-uri instituționale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro, care să cuprindă secțiuni cu tutoriale despre deschiderea unei afaceri, realizarea unui plan de afaceri, finanțarea afacerii, facilități acordate întreprinzătorilor.

k) Eliminarea tuturor taxelor de la Registrul comerțului (înmatricularea, mențiuni, obținerea certificatului constatator, publicare în Monitorul Oficial, radiere societate).

l) Eliminarea taxei radio-TV pentru agenții economici.

4. Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat

• angajatorii care angajează tineri șomeri, aflați în evidența agențiilor de ocupare a forței de muncă, până în 25 de ani, pe durată nedeterminată și cu program complet de lucru, să plătească în primul an o taxă fixă de 100 lei, reprezentând contribuții și impozite, cu obligația păstrării locului de muncă timp de 2 ani.

b) Creșterea valorii bonurilor de masă de la 9,75 lei/zi la 20,00 lei/ zi, fără a fi impozitate la angajat și la angajator.

c) Neimpozitarea primelor de Paște și de Crăciun la angajat și la angajator, în cuantum de până la 1,5 ori din valoarea salariului minim pe economie.

5. IMM-urile inovative și internaționalizarea

• stabilirea unei proceduri rapide de acordare a dreptului de muncă și de ședere pentru cetățenii extracomunitari care dețin titlul științific de doctor și se angajează într-o societate/instituție care activează în domeniul cercetării-dezvoltării;
• acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care obțin venituri provenind din utilizarea patentelor industriale/drepturilor de proprietate intelectuală (reducerea cu până la 50% a veniturilor supuse impozitării).

b) Evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală privind brevetele cu aplicabilitate industrială.

• participarea la târguri internaționale cu stand de țară;
• participarea la târguri, misiuni economice, evenimente internaționale în nume propriu;
• prin lege, niciun demnitar nu poate participa la o vizită de lucru în străinătate cu accent economic fără o delegație de oameni de afaceri, aleși prin proceduri transparente, online; calendarul ministrului antreprenoriatului trebuie să fie postat public.

6. Sprijinirea turismului

a) Buget multianual de promovare a României ca destinație turistică, de la minimum 10 milioane de euro pe an, pentru a putea susține campanii de promovare multianuale pe piețele-țintă.

• scutirea de impozit pe profit, taxe locale reduse în primii ani de funcționare.

c) Reducerea TVA la marja agenției de turism de la 20% la 9%.

d) Constituirea Fondului de garantare în turism – pentru asigurarea turiștilor în cazul insolvenței agențiilor de turism.

• introducerea „primei de incoming”, respectiv deducerea din impozitul pe profit a unei sume pe zi, pentru fiecare turist străin adus în România.

f) Implementarea Programului Prima Piscină – stimularea construcției de piscine acoperite pe litoral extinde sezonul cu peste o lună și jumătate (de exemplu, cofinanțare cu aproximativ 30% a proiectelor, printr-o schemă de ajutor de stat).

g) Operaționalizarea legii voucherelor de vacanță pentru angajații din sistemul public.

7. Măsuri legislative

• oferirea de soluții diverse de finanțare privată a proiectelor publice;
• reducerea costurilor pentru administrațiile centrale sau locale;
• utilizarea know-how-ului și a managementului privat în cadrul proiectelor publice;
• eficiență crescută în dezvoltarea proiectului;
• contribuie la absorbția integrală a fondurilor structurale alocate.

• creșterea creditării IMM-urilor;
• identificarea problemelor (juridice, economice sau birocratice) care împiedică accesul IMM-urilor la creditare;
• oferirea de soluții întreprinderilor (în special pentru IMM-uri) privind obținerea de finanțări de la bănci;
• sesizarea Guvernului în cazul apariției unor probleme majore referitoare la creditarea mediului de afaceri.

• reglementarea regimului juridic de organizare și funcționare a grupurilor de societăți (holding);
• stabilirea cadrului general al relațiilor economice, financiare și juridice dintre filiale și grupul societar.

• finanțarea fondului, prin intermediul unei cote din cadrul contribuțiilor deja plătite de angajatori și angajații la fondul de șomaj, pentru asigurarea formării profesionale;
• modalitatea de constituire a unui organism asociativ pentru gestionarea fondului și procedurile de finanțare a formării profesionale.

e) Finalizarea noii Legi a turismului, care să organizeze domeniul, să stabilească mecanismele de finanțare publice și private pentru turism și destinații, implicarea mediului de afaceri și profesionalizarea administrației pentru turism.

f) Adoptarea Legii prevenției: nicio sancțiune administrativă fără o acțiune de prevenire.

g) Adoptarea Legii debirocratizării: unui întreprinzător să nu-i fie cerut niciun document pe care deja îl deține o altă autoritate a statului.