Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în creștere la 7% estimarea privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) în 2021, la 1.174,9 miliarde de lei, potrivit prognozei de vară a instituției pentru 2021-2025, relatează Agerpres. CNSP estimase, în prognoza de primăvară, o creștere a PIB pentru acest an de 5%, la 1.142,9 miliarde de lei. Totodată, instituția estimează o creștere a PIB-ului de 4,9% în 2022, de 5,3% în 2023, de 5% în 2024 și de 4,5% în 2025.

De asemenea, Comisia prognozează un deficit de cont curent de 5,5% din PIB în 2021, de 5% în 2022, de 4,7% în 2023, de 4,5% în 2024 și de 4,2% în 2025.

Potrivit prognozei de vară, indicele prețurilor de consum (IPC) la sfârșitul anului se va situa în 2021 la 5%, iar inflația medie anuală este estimată anul acesta la 4,2%. Inflația medie anuală ar urma să scadă la 3,5% în 2022, la 3% în 2023, la 2,6% în 2024 și 2,5% în 2025.

CNSP estimează că media cursului de schimb lei/euro se va situa anul acesta la 4,92, la 4,98 anul viitor, la 5,03 lei pentru un euro în 2023, la 5,08 lei pentru un euro în 2024 și 5,13 lei pentru un euro în 2025.

„Având în vedere evoluțiile economice din primele luni ale anului 2021, precum și ridicarea majorității restricțiilor impuse de pandemie, este de așteptat ca produsul intern brut să înregistreze o valoare nominală de 1.174,9 miliarde lei în 2021, rezultată dintr-o creștere reală de 7% și un deflator de 4% (evoluția prețurilor în sens ascendent a contribuit la revizuirea deflatorului PIB)”, arată prognoza.

Potrivit instituției, la nivel sectorial se estimează că serviciile vor continua să aibă un avans considerabil în a doua parte a anului 2021, astfel încât creșterea valorii adăugate brute să fie semnificativă (încorporând și un efect de bază), de 6,3%, cu 2,4 puncte procentuale superioară celei din estimarea precedentă.

În ceea ce privește sectorul industriei, se așteaptă avansul susținut al activităților cu un aport sporit de valoare adăugată, care, în noile condiții mai relaxate, au determinat revizuirea ascendentă cu 1,9 puncte procentuale a dinamicii VAB (valoarea adăugată brută, n.r.) din industrie, la 7,7%, revenirea fiind însă parțială comparativ cu anul 2019.

Totodată, potrivit CNSP, efectele nefavorabile ale pandemiei au afectat mai puțin piața muncii unde, în anul 2021, se așteaptă o revenire a numărul mediu de salariați estimat la 5,162 milioane de persoane (5,164 milioane în 2019), în creștere cu 72.000 de persoane, respectiv 1,4% față de anul anterior și mai mare cu 0,1 puncte procentuale (pp) comparativ cu estimările din luna ianuarie 2021 (5,158 milioane persoane).

Câștigul salarial mediu brut pentru anul 2021 a fost revizuit la 5.520 lei/lună, o ajustare în sus de 1,9 pp față de estimarea din prognoza de primăvară (5.422 lei/lună), ca urmare a impactului pozitiv al creșterii economice care va determina majorarea acestuia cu 6,9% față de anul 2020. CNSP menționează că datele privind forța de muncă sunt încă estimate pentru anul 2020, fiind așteptate în luna august noile valori publicate de INS.

Referitor la apariția unor riscuri asociate prognozei, se evidențiază cele ce țin de impredictibilitatea mediului economic internațional pentru ultimele patru luni ale anului curent, în contextul probabilității ridicate de manifestare a valului IV al pandemiei COVID-19. Totodată, instituția menționează în principal factorii de influență asociați evoluției economiei zonei euro și, îndeosebi, a Germaniei (principalul partener comercial al României), a cărei situație se reflectă în zona de cerere agregată prin exporturi, și în special în zona producției industriale autohtone.

În contextul actual al creșterii economice ridicate, deși exportul de bunuri este așteptat a recupera declinul din anul anterior, deficitul balanței comerciale se estimează că se va adânci, fiind principala cauza de modificare a soldului contului curent.

Astfel, deficitul de cont curent în PIB se anticipează a se înrăutăți, de la 5,2% în 2020, la 5,5% în 2021. Există și posibilitatea apariției unui risc generat de eventualele efecte climaterice nefavorabile asupra agriculturii, ceea ce ar putea diminua creșterea reală menținută neschimbată față de prognoza de primăvara (+14,8%).

Pe de altă parte, se poate menționa riscul intern dominant al majorării prețurilor bunurilor intermediare, al combustibililor și energiei, punând o presiune suplimentară asupra competitivității producției interne.

În primele luni ale anului curent s-au înregistrat creșteri de preț atât pentru producția industrială (6,18%, media primului semestru), cât și în cazul costului în construcții (5,9% în primele cinci luni), la un nivel superior celui anticipat la începutul anului. „Majorările au fost cauzate atât de ascensiunea prețului internațional al țițeiului, cât și a cotațiilor materiilor prime. Pentru prețurile de consum, creșterea din primele șapte luni s-a situat la 3,58%, estimarea pentru anul în curs fiind revizuită la 4,2% pentru media anuală și 5% pentru inflația la sfârșitul anului”, potrivit analizei CNSP.

Scenariul pe termen mediu 2022-2025 consideră o ușoară accelerare a economiei comparativ cu scenariul din prognoza de primăvară, având ca ipoteză centrală impactul pozitiv al fondurilor europene din PNRR.

Totodată, o simulare a CNSP în ipoteza absorbției a 29 miliarde euro în perioada 2021-2026 arată un impact pozitiv care generează o creștere economică suplimentară de circa 0,9 puncte procentuale în medie pe tot intervalul, față de scenariul de bază, respectiv fără PNRR dar cu alte fonduri europene. „În prima parte a intervalului (anii 2021-2022) impactul este mai puțin pronunțat, urmând ca efectul maxim asupra accelerării creșterii PIB să aibă loc în 2023-2024 (+1,6 / +1,5 puncte procentuale) pe măsură ce alocarea fondurilor se mărește gradual”, mai arată analiza instituției.

Potrivit sursei citate, modelul economic pe termen mediu este similar celui din prognoza de primăvară, surplusul de creștere fiind determinat de alocarea investițiilor publice și private. Dinamica medie a FBCF (formarea brută de capital fix, n.r.) va fi de circa 9% în 2021-2025, ceea ce se va concretiza într-o contribuție medie de 2,4 puncte procentuale la dinamica reală a PIB.

CNSP precizează că prognozele standard sunt cea de primăvară și de toamnă, prognoza de vară fiind una intermediară, având o extindere limitată asupra indicatorilor macroeconomici.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)