Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere semnificativă, la 1%, de la 2,8% anterior, estimarea de creștere economică pentru acest an, pe fondul unul declin accelerat al activității, în special în industrie și agricultură. „Evoluțiile macroeconomice din primele trei trimestre și ale indicatorilor sectoriali din perioada ianuarie-octombrie 2024 arată o decelerare mai amplă a activității economice pentru anul curent decât cea din estimarea precedentă, evoluție generalizată în majoritatea domeniilor de activitate. Influențele în acest sens au provenit din comportamentul sectorului industrial, care nu a reușit să-și diminueze amplitudinea contracției, și din rezultatele slabe din agricultură, penuria de precipitații din perioada de vară și valurile succesive de temperaturi extreme afectând în special recoltele de porumb, floarea soarelui și soia. Astfel, dinamica valorii adăugate brute din industrie pentru anul 2024 este estimată în scădere la -0,2% de la +0,6% în scenariul de vară, iar pentru agricultură revizuirea este una semnificativă, la o reducere de 11,0%, comparativ cu creșterea de 0,8% în prognoza de vară”, se arată în Prognoza pe termen mediu 2024-2028, varianta de toamnă, citată de Agerpres.

Pe partea ofertei, avansul economiei a fost afectat în anul curent și de rezultatele modeste din construcții (-0,4% față de 4,8% în prognoza de vară), în principal determinate de evoluția nefavorabilă a construcțiilor rezidențiale. Perioadele anterioare, marcate de un nivel ridicat al inflației și creșterea ratelor dobânzilor pentru creditele imobiliare au condus la un comportament prudent în rândul populației privind achiziția de locuințe, ceea ce a afectat dinamica pieței, explică CNSP în documentul citat.

Singurul sector pentru care s-a estimat un impact pozitiv a fost cel al serviciilor, dar cu o susținere modestă a ritmului PIB, cu 0,8 puncte procentuale pe fondul unor evoluții favorabile a serviciilor din domeniul activităților profesionale, științifice și tehnice, a celor culturale și recreative, precum și a celor din ramura comerț, hoteluri și restaurante.

Pe de altă parte, evoluții mai puțin favorabile au fost estimate pentru sectorul de transporturi, în special cel rutier, ca urmare a performanțelor reduse ale industriei și implicit ale exporturilor de bunuri, dar și pentru serviciile informatice.

Pe partea cererii, luând în considerare evoluțiile din primele 9 luni ale anului 2024, au fost revizuite estimările pentru unele dintre componentele acesteia. Astfel performanța slabă a construcțiilor a determinat o reevaluare a creșterii investițiilor brute, respectiv o reducere cu 3,7 puncte procentuale față de prognoza anterioară. În sens descrescător a fost modificată și dinamica consumului guvernamental, trecând în palierul negativ (-1%).

În ceea ce privește consumul privat, creșterea de 5,4%, estimată în prognoza de vară, a fost menținută și în actuala prognoză.

Exportul net va avea un impact negativ superior, reducând dinamica PIB cu 2,5 puncte procentuale, ca urmare a unei contracții mai accentuate a exportului de bunuri și servicii (-2,4%), în contextul performanțelor economice scăzute ale principalilor parteneri comerciali. Prognoza arată o reducere de 0,4% a exportului net în acest an, la 92,7 miliarde de euro.

Importul este estimat în creștere cu 3,3%, la 126,1 miliarde de euro. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale va urca la 33,4 miliarde de euro, de la 29 miliarde de euro în 2023, iar deficitul de cont curent la 28,1 miliarde euro (22,6 miliarde de euro în 2023), respectiv 7,9% din PIB (față de 7% din PIB în anul anterior).

Estimările privind inflația pentru anul curent s-au revizuit crescător cu 0,4 puncte procentuale, la 5%, ca urmare a intensificării creșterilor de preț în ultimul trimestru, rezultând o abatere marginală de doar 0,1 puncte procentuale pentru media anuală.

„Estimarea deficitului de cont curent a impus o corecție descendentă, de 0,2 puncte procentuale, determinată de o contracție mai amplă a deficitului comercial la bunuri, decât s-a prevăzut anterior. O contribuție nefavorabilă a provenit din activitatea industrială care a continuat să se restrângă, evoluție cu impact nefavorabil atât asupra exportului de bunuri industriale cât și asupra importului bunurilor intermediare. În aceste condiții s-a estimat o pierdere de intensitate a comerțului internațional pentru anul curent, manifestat mai intens la nivelul exporturilor de bunuri, pentru care se așteaptă o reducere de dinamică în termeni nominali (-0,4%), în timp ce pentru importul de bunuri se anticipează o creștere de 3,3%”, se arată în documentul publicat de CNSP.

Efectele evoluțiilor curente se vor transmite și în prima parte a anului viitor iar alături de perspectivele unei creșteri economice modeste a partenerilor comerciali din zona euro și de măsurile fiscal-bugetare privind corecția deficitului bugetar conduc la revizuirea estimărilor spre un scenariu prudent, subliniază sursa citată.

În principal, revizuirea în jos a dinamicii PIB cu un punct procentual, până la 2,5% pentru economia românească în anul 2025, are ca fundament procesul de redresare mai lentă la nivelul tuturor sectoarelor, în condițiile incertitudinii ridicate legate de tensiunile geopolitice internaționale, ale planificărilor bugetare și unui comportament de consum mai prudent al gospodăriilor populației.

Pe termen mediu (2026 - 2028), ritmul anual de creștere a produsului intern brut este estimat la 2,7%, în condițiile continuării absorbției fondurilor europene.

„Aceste premise conduc la menținerea sectorului de construcții drept cel mai dinamic din economie, cu un ritm mediu anual de 5,4%. Pentru servicii se prevede o creștere medie de 2,5%, iar în evoluția acestora un rol esențial îl vor avea acele domenii cu valoare adăugată ridicată. Pe partea cererii, s-a avut în vedere o dinamizare a activității investiționale, în condițiile în care resursele disponibile atât prin Mecanismul de redresare și reziliență și Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât și cele guvernamentale vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructură cu efect multiplicator în economie pe termen mediu și lung. Astfel, formarea brută de capital fix, cu un ritm mediu anual de 5,0% și o rată de investiție care va ajunge la 28,7% în anul 2028, va reprezenta principalul factor al creșterii economice. Consumul privat va avansa cu un ritm mediu anual similar celui al produsului intern brut (2,7%)”, se precizează în Prognoza de toamnă.

Exportul net își va diminua treptat aportul negativ la creșterea economică (-0,2 puncte procentuale în anul 2028), ca urmare a revenirii exportului de bunuri și servicii, care va avansa în medie cu 3,3%, concomitent cu majorarea importului de bunuri și servicii cu 3,8%.

Procesul inflaționist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepție făcând primul semestru din 2025, când se vor resimți temporar efectele măsurilor de creștere a sustenabilității fiscale. Conform traiectoriei estimate, este de așteptat ca inflația la sfârșitul anului să se încadreze, începând cu 2026, în marjele țintei de inflație stabilite de BNR.

În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu va continua procesul de corecție, fiind susținut de o absorbție în creștere a fondurilor europene și de îmbunătățirea competitivității externe a bunurilor autohtone.

Rezultatele mai modeste ale economiei din acest an au condus la revizuirea în jos a prognozelor pentru anul curent pentru indicatorii relevanți privind piața muncii, respectiv populația ocupată (de la +3,3% la +2,1%), care va continua traiectoria pozitivă pe termen mediu la o dinamică modestă (+0,4%).

Rata șomajului BIM va urma o tendință ușor descrescătoare și este estimată să ajungă la 5,1% la orizontul de prognoză.

Creșterea semnificativă a salariilor, susținută de majorările succesive ale salariului minim și de creșterile salariale din sectorul public, au condus la ajustarea estimării câștigului salarial mediu brut pentru anul 2024. Astfel, acesta se va majora cu 15,3% până la un nivel de 8.118 lei, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul estimat în prognoza de vară 2024.

„Ritmul mediu anual al câștigului salarial brut se va poziționa în jurul mediei de 6,3% pentru perioada 2025-2028, conducând la asigurarea creșterii puterii de cumpărare cu circa 3,0%, pe fondul decelerării lente pe intervalul de proiecție a majorărilor salariale. De asemenea, se va pune accent pe corecția dinamicii salariale ridicate din sectorul bugetar din ultima perioadă în vederea ajustării bugetare și realinierii costurilor cu forța de muncă cu productivitatea muncii”, arată CNSP.

În prognoza de toamnă, publicată în luna noiembrie, Comisia Europeană estimează că economia românească va înregistra o decelerare economică în acest an, până la 1,4%, dar redresarea treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare, un consum privat ce s-a dovedit rezilient și o accelerare a investițiilor, vor susține creșterea economică până la 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026, amintește CNSP.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)