Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează o creştere a Produsului Intern Brut pentru 2021 de 4,3%, la 1.116,8 miliarde lei, faţă de 4,5%, respectiv 1.135,3 miliarde lei, cât preconiza în Prognoza de toamnă pentru rectificarea bugetară, informează Agerpres. De asemenea, în Prognoza pe termen mediu 2020-2024 – varianta de iarnă 2021, CNSP estimează o creştere a consumului privat de 3,7% (faţă de 4,6% anterior) şi un sold al balanţei comerciale de minus 21,4 miliarde euro (21,326 miliarde euro în Prognoza de toamnă).

Cursul de schimb mediu ar urma să fie anul acesta de 4,89 lei lei/euro (4,9 lei/euro anterior). Inflaţia la sfârşitul anului este preconizată la 2,2%, comparativ cu 2,5% anterior.

În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, CNSP estimează o creştere de 1,3%, la 5,158 milioane angajaţi, în comparaţie cu o majorare de 1,7% ( 5,178 milioane persoane) anterior.

Şomajul BIM se va situa la 4,5%, câştigul salarial mediu brut va fi de 5.380 lei (plus 4,5%), iar cel net de 3.323 lei (plus 4,5%). În prognoza de toamnă se estima acelaşi nivel al şomajului BIM, dar un câştig salarial brut de 5.510 lei (plus 6,8%) şi unul net de 3.406 lei (plus 6,9%).

Conform Notei privind Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici din economia românească în perioada 2020-2024, revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să existe o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru din 2020.

„Astfel, pentru 2021, se preconizează că toate activităţile vor contribui pozitiv la avansul economiei. Construcţiile îşi vor continua evoluţiile favorabile din ultimii ani, dar într-un ritm mai redus, determinat de efectul de bază. În ceea ce priveşte industria, puternic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022. Prudentă este şi estimarea evoluţiei sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creştere de producţie de numai 14,7%, în condiţiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producţie (-22,3% în 2020 şi -2,2% în 2019). În condiţii climatice normale, aceste estimări pot fi depăşite”, se menţionează în Notă.

Pe latura cererii, atât consumul privat, cât şi formarea brută de capital fix, vor constitui motorul creşterii economice în anul 2021, având contribuţii de 2,4 şi respectiv 2,9 puncte procentuale, semnalează CNSP. Consumul privat se estimează că va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creşterii mai reduse în termeni reali a veniturilor salariale .

Pentru perioada 2022-2024, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,9% cu un vârf în anul 2023 de 5%, an în care este de aşteptat a se realiza o absorbţie mai consistentă a fondurilor europene. Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va reprezenta unul din factorii principali ai creşterii economice, cu un ritm anual de 9%, scenariul luând în calcul impactul fondurilor europene alocate atât prin programul PNRR, cât şi cele din cadrul financiar multianual.

Exportul net va continua să aibă o contribuţie negativă, dar efectul de frânare asupra creşterii economice se va diminua treptat.

Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al construcţiilor, pentru care se prevede un ritm mediu anual al valorii adăugate brute de 8,8%, în concordanţă cu creşterea estimată pentru investiţii. De asemenea, pentru sectorul terţiar se estimează un avans mediu anual de 4,6% accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere etc). Pentru sectorul industrial, ritmul mediu anual de creştere este estimat la 4,5%, cu dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu aport sporit de valoare adăugată brută.

„Scenariul actual se bazează pe o absorbţie prudentă a fondurilor UE pe cele două axe, cadrul financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 şi Fondul de Redresare şi Rezilienţă, în concordanţă cu tendinţa anilor precedenţi. O modificare a gradului de absorbţie poate induce modificări în ambele sensuri în ceea ce priveşte formarea brută de capital fix şi, adiacent, asupra pieţei muncii. Modelul economic pe care se bazează estimările actuale face tranziţia de la o evoluţie economică axată pe stimularea cererii de consum, la o creştere determinată de majorarea investiţiilor şi a ofertei agregate, ceea ce presupune accelerarea în dinamică a formării brute de capital fix şi un ritm al consumului inferior creşterii economice”, mai menţionează sursa citată.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)