Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru acest an o creștere economică de 4,6%, cu 1,1 puncte procentuale (pp) peste nivelul estimat în scenariul din prognoza de vară (+3,5%), informează Agerpres. În schimb, pentru 2023, CNSP a redus prognoza de creștere de la 3,7% la 2,8%

În ceea ce privește îmbunătățirea estimărilor pentru acest an, raportul o explică prin faptul că au fost constatate performanțe peste așteptări în activitățile de construcții și servicii, care împreună dețin o contribuție de circa 5 pp la majorarea produsului intern brut, atenuând astfel aportul negativ al industriei și agriculturii (-0,9 pp).

Pentru sectorul terțiar, căruia i-a revenit rolul de motor al creșterii, valoarea adăugată brută a fost estimată a se majora cu 7,7%, cu o ușoară tendință de încetinire în a doua parte a anului, în timp ce pentru sectorul de construcții a fost prevăzută o dinamică de 6,1%, pe baza accelerării activității din semestrul II, menționează CNSP în Prognoza pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă.

Potrivit sursei citate, contribuțiile negative au provenit din partea industriei, pentru care s-a prognozat o diminuare a valorii adăugate brute cu 1,2%, și din partea sectorului agricol, puternic afectat de secetă, ceea ce a condus la revizuirea semnificativă a estimărilor anterioare, până la o scădere de 12,8%.

Comisia de Prognoză mai semnalează că investițiile brute au cunoscut o ușoară redinamizare în trimestrul II 2022, tendință care va continua pe măsură ce realizarea investițiilor publice finanțate din fondurile UE (PNRR și cadrul multianual) se va accelera. Cu toate acestea, revizuirea creșterii formării brute de capital brut a fost una modestă (+0,6 pp), la 4,3%, existând influențe nefavorabile din zona echipamentelor.

„Conform prognozei actuale, în acest an cererea internă se consideră a fi susținătoarea creșterii economice, exportul net având o contribuție nulă - dinamica superioară a exporturilor de bunuri și servicii (9,2%) fiind anulată de cea a importurilor de bunuri și servicii (8,2%)”, se mai menționează în rapotul de prognoză.

Pentru anul 2023 se anticipează o decelerare a creșterii economice la 2,8%, cu 0,9 pp sub nivelul prognozei de vară (+3,7%), în condițiile în care efectele defavorabile ale actualului context geopolitic vor continua și vor deveni mai vizibile la nivel european. După o încetinire a activității în primele două trimestre, aceasta se va relansa sub influența pozitivă a construcțiilor (+5,9%) și a serviciilor (+3,0%), în condițiile de oportunitate legate de exploatarea resurselor naționale și intrările de fonduri europene.

Activitatea în sectorul industrial va continua să fie influențată de nivelul ridicat al prețurilor produselor energetice și de slăbirea industriei în Germania - principalul partener comercial al României. În aceste condiții, a fost prevăzută o creștere modestă a valorii adăugate brute de numai 0,4%, sub nivelul scenariului din prognoza de vară (+2,3%). Pentru agricultură, după contracția accentuată din anul anterior, se anticipează o majorare cu 9,8% a valorii adăugate brute, în condiții climatice normale.

Pe latura cererii, pentru consumul privat se va urmări o creștere moderată de 2,7% (cu 0,9 pp sub estimarea din prognoza de vară 2022), puterea de cumpărare a populației situându-se la un nivel inferior celui prognozat anterior (1,7% față de 2,2%). Luând în considerare faptul că majorarea costurilor de finanțare și a celor cu energia și materiile prime, precum și amplificarea incertitudinilor investitorilor, constrâng realizarea de noi investiții, pentru formarea brută de capital fix s-a estimat o dinamică de 6,2% (cu 1 pp mai puțin decât în prognoza de vară 2022). Exportul net va contribui ușor negativ la creșterea economică (-0,8 pp), în situația unui avans superior al importurilor de bunuri și servicii (+5,4%) comparativ cu exporturile (+4,5%).

Pe termen mediu, ritmul anual al produsului intern brut a fost estimat la 4,8% pentru perioada 2024 - 2026, fiind susținut de un aport semnificativ al sectorului construcții (cu un spor mediu anual de 9%), accentul fiind pus pe atragerea și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR.

În ceea ce privește serviciile și industria (cu ritmuri medii anuale de peste 4,5%), se are în vedere dezvoltarea acelor activități cu un plus de valoare adăugată inovativă.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va reprezenta principalul motor al creșterii economice, cu un ritm mediu anual de 8,2%, concretizându-se într-o rată de investiție de circa 29% la sfârșitul intervalului de prognoză, în timp ce consumul privat se așteaptă să evolueze la o dinamică medie inferioară celei a produsului intern brut. Exportul net își va menține contribuția negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând totuși o ușoară tendință de diminuare treptată.

Luna aceasta și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere semnificativă estimările privind avansul economiei românești în acest an, de la 2,2% cât prognoza în primăvară, până la 4,8%, dar a scăzut prognozele pentru anul viitor mizând pe un avans al Produsului Intern Brut de 3,1%, față de creșterea de 3,4% anticipată în primăvară.

La rândul său, Banca Mondială e estimat, la începutul lunii octombrie, că economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creștere de 4,6%, față de 2,9% cât prognozase în iunie, și de 3,2% în 2023, față de un avans de 3,7% estimat în iunie.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)