Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat a doua cea mai mică scădere a producţiei industriale anul trecut şi excedent comercial, pe fondul performanţelor deosebite în cadrul industriei auto din judeţul Dolj, arată Prognoza în profil teritorial, varianta de iarnă, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), relatează Agerpres. Potrivit documentului, evoluţia producţiei industriale în primele 11 luni ale anului trecut nu indică o corelaţie strânsă cu distribuţia cazurilor de COVID-19, cu excepţia regiunii Sud-Vest Oltenia, unde s-a înregistrat a doua cea mai mică scădere în termeni reali a producţiei industriale (minus 7,3%), după regiunea Centru (minus 6,9%). Potrivit CNSP, acest fapt se datorează performanţelor deosebite în cadrul industriei auto localizată în judeţul Dolj.

Cea mai mare scădere a producţiei industriale a fost consemnată la nivelul regiunii Sud Muntenia (minus 20,3%), urmată de regiunile Vest şi Nord-Vest (ambele cu minus 13,5%). Regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest au înregistrat diminuări ale activităţii industriale cu 9,1% şi, respectiv, 8,1%.

Regiunile cu cel mai mare număr de infectări cu noul coronavirus, până la 31 decembrie 2020, au fost Bucureşti-Ilfov, cu 124.913 infectări (19,9%), Nord-Est - 88.597 infectări (14,1%) şi Sud Muntenia - 84.129 infectări (11,3%). Rata cea mai mare de infectări raportată la populaţia regiunii a fost la Bucureşti-Ilfov, Centru şi Vest.

Pe de altă parte, cel mai mic număr de cazuri şi cea mai mică rată de infectare se observă la regiunea Sud-Vest Oltenia.

După media numărului de salariaţi, cea mai afectată a fost regiunea Vest, unde efectivele s-au redus cu 3% în perioada martie-noiembrie 2020 faţă de perioada similară din anul anterior. Scăderi mari s-au înregistrat şi în regiunile Sud Muntenia şi Centru (minus 1,8%). Cea mai mică reducere a fost consemnată în Bucureşti-Ilfov (minus 0,2%).

„Explicaţiile faptului că reducerea activităţii industriale şi a numărului de salariaţi nu este strâns corelată cu incidenţa cazurilor de infectare cu COVID-19 este dată de: măsurile de sprijin luate de Guvern; conjunctura economică mondială de la sfârşitul anului 2019, caracterizată în principal de o încetinire a schimburilor comerciale”, precizează CNSP.

În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra activităţii HoReCa, Comisia de Prognoză subliniază faptul că la nivel teritorial nu poate fi, încă, evaluat pe baza unor date din surse oficiale. Indicatorul înnoptărilor în structurile de cazare turistică arată însă că, în perioada martie-decembrie 2020 comparativ cu intervalul similar din anul anterior, cea mai importantă scădere a fost în regiunea Bucureşti-Ilfov (minus 83,4%), iar cea mai redusă în regiunea Sud-Est (minus 36,1%).

Pandemia a determinat o evoluţie negativă şi în ceea ce priveşte exportul de bunuri, atât din cauza deteriorării fluxurilor comerciale mondiale, cât şi ca efect al măsurilor de distanţare, precizează sursa citată. Astfel, în primele 10 luni ale anului trecut, cele mai mari scăderi ale exporturilor s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (-19,89%), Sud Muntenia (-19,79%) şi Nord-Est (-18,13%), în condiţiile în care, la nivel naţional, declinul a fost de 12,21%.

Exporturile de bunuri ale regiunii Sud-Vest Oltenia au stagnat (+0,04%), ca urmare a creşterii cu 15,7% a exporturilor din judeţul Dolj. Din totalul exporturilor acestui judeţ, cea mai mare creştere, de 37,1%, a fost înregistrată la secţiunea „Mijloace şi materiale de transport”, respectiv capitolul „Automobile, tractoare şi alte vehicule terestre” (35,9%).

Din punctul de vedere al soldului balanţei comerciale, în două regiuni au fost consemnate excedente. Este vorba despre Sud-Vest Oltenia, cu un plus de 1,16 miliarde de euro, şi Vest, cu 1,14 miliarde de euro.

În regiunea Bucureşti-Ilfov, a fost consemnat un deficit comercial de 15,8 miliarde de euro, în condiţiile unor exporturi în valoare de 11,2 miliarde de euro şi ale unor importuri de 27 de miliarde de euro.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)