Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere, la 7,4%, de la 8%, estimarea de inflație pentru finalul acestui an, pe fondul unei reduceri mai ample decât s-a prevăzut a cotațiilor internaționale pentru petrol și pentru bunurile energetice, relatează Agerpres. "Reducerea mai amplă a cotațiilor internaționale pentru petrol ca și pentru bunurile energetice decât s-a anticipat anterior a impus o corecție descendentă, vizibilă în special pentru inflația de la sfârșitul anului 2023. Astfel, estimarea creșterii prețurilor de consum în decembrie 2023 față de decembrie 2022 s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, de la 8,0% la 7,4% (modificarea mediei anuale este nesemnificativă, de 0,1 puncte procentuale). În perspectivă, prognozele se mențin, excepție făcând anul 2024 unde apar influențele statistice din corecțiile rezultate pentru anul curent", se arată în Prognoza pe termen mediu 2023-2026, varianta de primavară.

Deficitul de cont curent a fost estimat a se corecta în anul curent cu 0,4 puncte procentuale, în principal ca urmare a reducerii deficitului balanței comerciale a bunurilor, cât și majorării excedentului pentru soldul serviciilor.

Scenariul de primăvară menține neschimbate estimările din versiunile de toamnă 2022 și iarnă 2023 asupra evoluției produsului intern brut, operând ajustări descendente în ceea ce privește inflația pentru anul curent și la nivelul anului următor.

Potrivit CNSP, avansul economic prevăzut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflații încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătățirea estimărilor.

Per ansamblu, construcțiile și serviciile vor performa în anul curent, având creșteri revizuite ascendent comparativ cu prognoza anterioară (+0,8 respectiv +0,4 puncte procentuale), însă aportul pozitiv al acestora va fi diminuat de industrie, afectată de disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare și de o cerere externă moderată.

"De remarcat dinamismul lucrărilor de construcții pentru care se estimează o creștere a VAB (valoare adăugată brută, n.r.) cu 7%, susținută în special de componenta construcțiilor inginerești stimulată de absorbția fondurilor europene. Pentru agricultură se prognozează, în condiții climatice favorabile acestui sector, o creștere cu 10,6%, după ce în anul anterior producția s-a diminuat considerabil, pe fondul secetei pedologice", se arată în documentul citat.

Pe de altă parte, activitatea din industrie se va restrânge sub impactul prețurilor încă ridicate la energie electrică și gaze, sectoarele energointensive înregistrând și în acest an contracții de activitate. În acest context a fost operată o revizuire negativă a prognozei anterioare de 0,8 puncte procentuale, respectiv de la o creștere de 0,6% la o reducere cu 0,2% în scenariul actual.

Pe latura cererii, consumul privat va urmări o dinamică moderată (+2,7%), în linie cu estimările anterioare, în condițiile în care efectul inflaționist va fi mai intens în prima jumătate a anului. Pentru formarea brută de capital fix, luând în considerare dinamizarea lucrărilor de construcții, rata de creștere a fost majorată la 6,8% (+0,6 puncte procentuale comparativ cu prognoza de iarnă 2023). Astfel, rata de investiție va ajunge la 25,5% din PIB, asigurându-se premisele trecerii la un nou model evolutiv bazat pe investiții, comentează CNSP.

Pe termen mediu, ritmul anual de creștere a produsului intern brut este estimat la 4,8% în intervalul 2024-2026, cu un vârf în anul 2025 de 5%.

Pe latura ofertei se așteaptă ca sectorul industrial să intre într-un proces de redresare, odată cu atenuarea șocurilor, prevăzându-se un spor mediu anual de 4,4%.

"Atragerea și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene din PNRR și Cadrul financiar multianual vor face din construcții sectorul cel mai dinamic, cu un spor mediu anual de 9,2% și unul dintre principalii susținători ai dezvoltării economiei. Pentru servicii se prevede o creștere medie anuală de 4,6%, iar în evoluția acestora un rol esențial îl vor avea acele domenii cu valoare adăugată ridicată", se arată în prognoza publicată de instituția de specialitate.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix (+8,4%) va reprezenta factorul principal al dinamizării activității economice, având în vedere accelerarea investițiilor publice și private în domeniile prioritare, cu finanțare din PNRR. Rezultatul se va concretiza într-o îmbunătățire semnificativă a ratei de investiție (peste 25% în PIB). Concomitent, consumul privat se așteaptă să evolueze la o dinamică medie (+4,7%) inferioară celei a produsului intern brut.

Exportul net își va menține contribuția negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând o tendință de diminuare treptată, până la 0,5 puncte procentuale în anul 2026.

Potrivit CNSP, riscurile au devenit mai echilibrate în ultimele luni, dar incertitudinile induse de situația geopolitică tensionată vulnerabilizează perspectivele pe termen mediu, pe măsură ce economia globală se ajustează după șocurile din perioada 2020-2022 și recentele tulburări din sectorul financiar. Predomină încă îngrijorările legate de recesiune, iar inflația se poate dovedi a fi mai persistentă decât așteptările, determinând continuarea înăspririi politicii monetare.

"O escaladare a războiul din Ucraina ar putea declanșa reînnoirea crizei energetice în Europa deși riscul aprovizionării cu energie este unul redus. O eventuală segmentare a piețelor financiare, comerciale și de mărfuri în blocurile regionale ar putea duce la un nou val de întreruperi de producție și la prețuri mai mari pentru mărfurile comercializate la nivel global, cu efecte de propagare globale prin lanțurile de aprovizionare", se subliniază în Prognoza de primăvară.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)