Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind Codul silvic (Legea nr.331/2024), având ca obiect de reglementare regimul silvic, guvernanța sectorului silvic, controlul aplicării și respectarea regimului silvic, precum și regimul sancționator, informează Agerpres. Pe 17 decembrie, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege privind Codul silvic, cu majoritate de voturi.

Noul act normativ stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor și tăierilor ilegale.

Sunt introduse noi infracțiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.

Noul Cod silvic prevede totodată înființarea Registrului Forestier Național (RFN) pentru evidența exploatațiilor forestiere, în care vor fi incluși toți proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalități informatice a avizărilor și raportărilor între diferite entități publice și monitorizarea implementării serviciilor silvice, precum și Consiliul Național pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic.

Se stabilesc clar obligațiile și drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferența pentru proprietățile forestiere de până la 10 ha și proprietățile forestiere de peste 10 ha.

Potrivit proiectului, se extinde suprafața unde sunt interzise aceste tăieri la ras la parcurile naturale și toate ariile naturale protejate din România și se introduce conceptul de „insule de îmbătrânire”, un mecanism prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menținerea biodiversității, vor fi protejate de tăieri.

De asemenea, se dublează suprafața minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosință pădure, de la 0,25 ha la 0,5 ha.

Se introduce termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. În același timp, este reglementată acordarea de compensații financiare de la bugetul de stat pentru restricțiile impuse și dezavantajele create prin conservarea biodiversității habitatelor forestiere.

Prin noua lege sunt definite interesele și incompatibilitățile pentru personalul domeniului silvic și se dă posibilitatea tuturor cetățenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Se urmărește totodată promovarea și protecția rolului sanogen, educativ, turistic și recreativ al pădurii, inclusiv prin includerea de păduri în centurile verzi din jurul orașelor, precum și majorarea suprafeței terenurilor ocupate cu păduri.

În cazul terenurilor din fondul forestier național în suprafață de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice minimale, al căror proprietar nu se poate identifica ori a cărui succesiune nu a fost dezbătută sau nu există materializate în teren limitele proprietății, Garda Forestieră competentă teritorial notifică în scris unitatea administrativ-teritorială locală pe raza căreia se găsește terenul cu privire la necesitatea de a se asigura paza și serviciile silvice minimale.

În vederea asigurării pazei și a serviciilor silvice minimale, preluarea terenurilor prevăzute în proiect se realizează de ocolul silvic nominalizat, în maximum 30 de zile de la notificarea Gărzii Forestiere competente teritorial; în situația condițiilor atmosferice nefavorabile, care nu permit identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu până la 30 de zile de la data constatării încetării condițiilor nefavorabile cu aprobarea Gărzii forestiere competente teritorial.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)