La patru luni de la începerea ostilităților din Ucraina, se pot trage primele lecții: conflictul, care va dura, a rupt deja echilibrul geo-economic global. Pe termen scurt, războiul exacerbează tensiunile într-un sistem de producție deja afectat de doi ani de pandemie și crește riscurile asupra economiei mondiale: în timp ce aceasta din urmă părea să se confrunte cu amenințarea stagflației, în urmă cu câteva săptămâni, schimbarea de ton a băncilor centrale, confruntate cu accelerarea inflației, a readus în prim plan perspectiva unei recesiuni, în special în economiile avansate, relatează Mediafax. În acest mediu complex, Coface a revizuit în jos evaluarea a 19 țări, dintre care 16 din Europa – cum ar fi Germania, Spania, Franța și Regatul Unit - și a făcut doar două revizuiri în sus (Brazilia și Angola). La nivel sectorial, numărul de retrogradări (76 în total, față de 9 îmbunătățiri) evidențiază răspândirea acestor șocuri succesive în toate sectoarele, atât la nivelul celor energetice (petrochimie, metalurgie, hârtie etc.), cât și la nivelul celor care sunt direct legate de ciclul creditului (construcții).

Pe măsură ce perspectivele se arată problematice, riscurile sunt în mod natural pesimiste și niciun scenariu nu poate fi exclus.

Cifrele de creștere din trimestrul I au fost sub așteptări în majoritatea economiilor dezvoltate. În plus, PIB-ul din zona euro a crescut într-un ritm slab pentru al doilea trimestru consecutiv, cu o scădere de 0,2% în Franța. Acest lucru a fost cauzat de o scădere a consumului gospodăriilor pe fondul scăderii puterii de cumpărare. Activitatea a încetinit și în Statele Unite, îngreunată de comerțul exterior și de dificultățile întâmpinate de sectorul de producție în ceea ce privește refacerea stocurilor. Aceste cifre sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât consecințele economice ale războiului din Ucraina tocmai începeau să se manifeste.

Având în vedere accelerarea inflației, deteriorarea așteptărilor agenților și înăsprirea condițiilor financiare globale, activitatea din T2 nu se prezintă mult mai bine în economiile avansate și este considerabil mai puțin favorabilă în economiile emergente. Deși probabil este prea devreme să se afirme că economia globală a intrat într-un regim stagflaționist, semnalele indică asta.

Deși prețurile materiilor prime s-au stabilizat recent, acestea rămân la niveluri foarte ridicate. De exemplu, prețul petrolului nu a scăzut sub 98 dolari de la începutul războiului, iar temerile privind o posibilă penurie de aprovizionare au rămas semnificative.

Acest context este favorabil pentru exportatorii de mărfuri, și mai ales pentru sectorul petrolului. Singurele două îmbunătățiri de rating ale Coface vizează Brazilia și Angola, iar reclasificările sectoriale se referă în principal la sectorul energetic al țărilor producătoare, în timp ce retrogradările sectoriale vizează sectorul energetic în țările în care companiile sunt situate în aval în lanțul de producție (în principal în Europa).

În mod similar, industriile al căror lanț valoric consumă intens energie în procesele lor de producție, cum ar fi hârtia, produsele chimice și metalele, au fost evaluate din punct de vedere al riscului în sus. Sectorul Agroalimentar este unul dintre sectoarele cu cel mai mare număr de retrogradări în acest trimestru, aproape toate regiunile fiind afectate.

În cele din urmă, este probabil ca acele companii care nu au transferat în totalitate creșterea costurilor de producție asupra prețurilor de vânzare că continue să facă acest lucru. Astfel, creșterile de preț vor continua în sectoarele cu putere mai mare în stabilirea prețurilor. Acesta este cazul sectorului farmaceutic, unde un număr mic de companii domină piața globală. Deja identificat ca fiind unul dintre cele mai rezistente, este singurul sector cu ratinguri de „risc scăzut” în barometrul Coface.

BCE și-a înăsprit treptat poziția, urmând exemplul Fed și al Băncii Angliei, până la punctul de a pre-anunța viitoarele creșteri ale ratelor dobânzilor. La fel ca celelalte mari bănci centrale (cu excepția Băncii Japoniei), BCE nu are altă opțiune, în cadrul strict al mandatului său, decât să își înăsprească măsurile, în ciuda faptului că acest lucru ar putea declanșa o încetinire bruscă a activității și ar reaprinde temerile privind o nouă criză a datoriilor suverane europene.

În acest mediu de înăsprire a condițiilor de creditare, sectorul construcțiilor pare a fi unul dintre cele mai vulnerabile. Creșterea costurilor de împrumut este de așteptat să afecteze piața imobiliară și, în cele din urmă, activitatea de construcții. Acest lucru a început să se manifeste în SUA, unde vânzările de locuințe sunt în scădere accelerată.

Odată cu deteriorarea rapidă a mediului economic și financiar, Coface a retrogradat ratingul a 16 țări de pe continentul european, inclusiv pentru toate economiile mari – cu excepția Italiei, deja evaluată cu A4.

Scenariul de bază Coface sugerează o încetinire semnificativă a activității în următoarele 18 luni, permițând inflației să decelereze treptat. Prognozele de creștere sunt slabe în țările avansate. Există multe riscuri negative pentru economia globală, în timp ce riscul de creștere a ratei inflației se păstrează. Pentru a reduce inflația, băncile centrale par tentate să împingă economia într-o recesiune care se speră că va fi mai blândă decât dacă prețurile continuă să scadă, forțându-le să implementeze ulterior un șoc monetar mai violent. Riscul, care nu poate fi exclus, ar fi ca cererea să scadă, iar inflația să rămână ridicată, din cauza prețurilor mărfurilor care vor fi puțin probabil să scadă în condițiile unei penurii cronice de aprovizionare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)