Coface: Circa trei milioane de români au fost acționari la o firmă după 1990
Telex » Știri
8 decembrie 2016
Aproximativ trei milioane de români au fost acţionari la o firmă după prăbuşirea regimului comunist, ceea ce face din România ţara din regiune cu cea mai mare rată de antreprenoriat, deşi numărul de firme raportat la populaţie este foarte scăzut, arată un raport al companiei Coface, publicat astăzi. Coface menţionează că, potrivit înregistrărilor oficiale la Registrul Comerţului, 3,22 milioane de persoane fizice au deţinut calitatea de acţionar direct în cel puţin o companie în România după 1990, din care în jur de 8% sunt persoane fizice străine. „Astfel, înseamnă că rămân 2,96 milioane români care au deţinut cel puţin o companie în România, ceea ce implică o rată de acţionariat de aproape 15%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est”, arată studiul.
Însă, paradoxal, România este o ţară cu un număr redus de companii, de sub 700.000, ceea ce corespunde unei rate de 23 de firme la 1000 de locuitori. Acest nivel plasează România pe penultimul loc în Europa Centrală şi de Est, depăşind doar Serbia. Situaţia se explică prin durata redusă de viaţă a companiilor din ţara noastră, pusă de autorii studiului pe seama faptului că antreprenorii români au mai ales viziune pe termen scurt şi nu au planuri bine realizate pe termen lung. „Aproximativ jumătate dintre companiile nou înfiinţate sunt radiate între 5-10 ani după momentul înregistrării. Cealaltă jumătate a companiilor care rămân active îşi continuă activitatea la un nivel foarte modest, în condiţiile în care 46% dintre acestea nu au desfăşurat nicio activitate în anul 2015, în timp ce 39% au raportat venituri mai mici de 100.000 euro”, a declarat Iancu Guda, director în cadrul Coface România.
Specialiştii Coface consideră că foarte multe firme nou-înfiinţate sunt irealizate doar pentru contractarea unor proiecte izolate sau pentru încasarea unor venituri de valoare redusă, ceea ce reflectă „autogospodărirea” acţionarilor. „Deducem, astfel, că aceste companii nu pot genera un efect de tracţiune pentru economia românească, printr-un efect mutiplicator propagat pe canalul social (generarea de locuri de muncă) sau financiar (contractarea de credite, generarea de venituri pentru partenerii de afaceri, creşterea exporturilor)”, a mai spus Guda.
(Sursa: News.ro)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice