Coface: Deficitul de forță de muncă în zona Europei Centrale și de Est – o oportunitate pentru gospodării, dar o amenințare pentru companiile locale
Numărul 22-23, 13-26 iunie 2017 » Analize și sinteze
„Dezvoltarea piețelor de muncă din Europa Centrală și de Est (ECE) a fost benefică gospodăriilor. Salariile în creștere și nivelul scăzut al inflației, combinate cu îmbunătățirea încrederii consumatorilor, au dus la o rată mai mică a șomajului și la creșterea consumului privat. În orice caz, revenirea pieței muncii se reflectă în dificultățile tot mai mari întâmpinate de companii în ceea ce privește recrutarea, în special în cazul personalului calificat. Deficitul de forță de muncă și creșterea costurilor cu forța de muncă reprezintă motive de îngrijorare pentru companii” – acestea sunt câteva dintre principalele concluzii ale unui recent studiu realizat de compania de consultanță și evaluare Coface.
Piața de forță de muncă din regiunea Europei Centrale și de Est continuă să se îmbunătățească. Ratele șomajului se situează la cel mai mic nivel de până acum, însă cele mai multe economii din zonă înregistrează cifre ale șomajului mai mari decât media UE. Datele arată o îmbunătățire în intervalul ultimilor doi ani, salariile în creștere, inflația scăzută transformând consumul generat de gospodării în principalul motor al expansiunii economice. Cele mai multe țări ale ECE au înregistrat o dinamică salarială pozitivă în ultimii ani. Din 2010, salariile brute au crescut cu peste 30% în România și Bulgaria și cu peste 20% în Ungaria și Polonia.
Consolidarea puterii de negociere a salariilor, rata scăzută a natalității și emigrarea au contribuit la deficitul forței de muncă
Cu toate acestea – subliniază analiștii Coface –, în timp ce gospodăriile și activitatea economică globală a regiunii beneficiază de creșteri, companiile au de suferit, deoarece se confruntă cu o forță tot mai mare în negocierea salariilor, fiind forțate să accepte costuri mai mari de compensare. Cererea internă și externă venită din partea gospodăriilor, rata scăzută a natalității și emigrarea în Europa de Vest, toate au contribuit la cota actuală a deficitului de forță de muncă. Un număr din ce în ce mai mare de companii raportează acești factori ca reprezentând o barieră împotriva expansiunii afacerilor.
Chiar și companiile care plătesc salariile mai mari se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește angajarea. Posturile vacante sunt deosebit de puține în Republica Cehă și Ungaria. Creșterile salariale depășesc în prezent câștigurile din productivitatea muncii. Din fericire, totuși, costurile regionale ale forței de muncă sunt încă, în medie, de trei ori mai mici decât în țările ECE, precizează Coface.
Acest decalaj avantajos de care se bucură regiunea în ceea ce privește costurile unitare ale forței de muncă, împreună cu proximitatea sa geografică și culturală, ar trebui să aducă avantaje comerciale competitive. Totodată, aceste beneficii ar putea fi compromise pe termen mediu dacă emigrarea persoanelor tinere și calificate continuă.
Mai multe soluții pot fi implementate
Companiile vor continua să se confrunte cu un deficit al forței de muncă – în particular în ceea ce privește angajații calificați. Studii recente indică faptul că profesiile precum șoferii și inginerii se află printre posturile din ECE cel mai greu de ocupat.
Deficitul forței de muncă ar putea fi atenuat prin încurajarea emigranților să se întoarcă în locurile natale. Aceasta ar necesita însă îmbunătățiri ale actelor de guvernare. O revenire suficientă a emigranților în țările de proveniență este foarte puțin probabilă, remarcă analiștii Coface. Cei care au fost afectați de Brexit (sau de scenarii de viitor similare) vor fi mai motivați să-și găsească de lucru în alte țări europene din vest, datorită diferențelor semnificative în ceea ce privește potențialul venitului.
Încurajarea participării forței de muncă în rândul minorităților etnice, a femeilor (rata de participare a acestora scăzută în comparație cu Europa de Vest: 61% în Polonia, 59% în Ungaria, 57% în România, comparativ cu 79% în Suedia, 72% în Germania și 71% în Austria) și a populației senioare, precum și stimularea formării profesionale și perfecționarea programelor de învățământ terțiar ar contribui, de asemenea, la rezolvarea situației. (Sursa: Coface)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național