Numărul companiilor din Europa Centrală și de Est (ECE), intrate în insolvență, a crescut în 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie, arată o analiză publicată de Coface, relatează Agerpres. Conform consultanților, șapte țări au raportat un număr mai mare de insolvențe (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia), iar cinci state au înregistrat o scădere a acestora (Croația, Estonia, Letonia, Serbia și Slovenia). În acest context, Polonia a cunoscut un număr aproape dublu de insolvențe, în mare parte din cauza unui val de proceduri implementate pentru a sprijini companiile cu dificultăți de lichiditate din cauza pandemiei.

„Situația insolvențelor din regiune a fost afectată în ultimii doi ani de diverse condiții economice, măsuri de sprijin și modificări legislative. Pandemia de COVID a declanșat o decelerare economică, cu o scădere de 4% a creșterii regionale. După o scădere a insolvențelor în regiune în 2020, acestea au crescut în 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie. Această creștere a fost anticipată pe fondul intențiilor guvernelor de a reduce măsurile de sprijin. Media ponderată a PIB-ului regional calculată pe baza dinamicii insolvenței țărilor a indicat o creștere de 34,7% în 2021 față de anul precedent (creștere de +1,5% excluzând Polonia, unde numărul total de proceduri a crescut în principal din cauza noilor proceduri)”, se menționează în analiza de specialitate.

Specialiștii Coface precizează că prețurile mărfurilor energetice, transportului și diferitelor metale și inputuri utilizate în procesele de producție au crescut.

„În unele cazuri, penuria a limitat nivelurile de producție. Cel mai clar exemplu vine din industria de semiconductori a căror penurie a dus la un număr redus de schimburi și la închiderea temporară a fabricilor auto. Costurile mai mari ale energiei și combustibilului pe fondul creșterii prețurilor la inputuri de producție au redus profitabilitatea companiilor. Aceste evoluții globale s-au reflectat în situația companiilor din Europa Centrală și de Est ca urmare a prezenței lor în lanțurile de aprovizionare și în contextul legăturilor comerciale strânse ale regiunii cu Europa de Vest. O nouă provocare se adaugă pandemiei de coronavirus, care afectează economiile și companiile: invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a contribuit rapid la creșterea prețurilor la energie, deoarece Europa rămâne dependentă de importurile de petrol, gaze naturale și cărbune din Rusia. În plus, ambele țări sunt producători și exportatori importanți de mărfuri agricole. Producția agroalimentară este, de asemenea, direct influențată de prețul îngrășămintelor, care a crescut, iar regiunea ECE este dependentă de îngrășămintele importate din Rusia și Belarus”, notează sursa citată.

În plus, prețurile globale mai mari și penuria de metale din cauza războiului au exacerbat întreruperile lanțurilor de aprovizionare, consideră experții. „Acești factori au condus la o creștere suplimentară a prețurilor la energie și inputuri pentru companii, inclusiv pentru cele din ECE. În plus, erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor este, de asemenea, o problemă pentru posibila bază de clienți a companiilor. Economiile ECE au înregistrat o inflație accelerată, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie, dar și a prețurilor tot mai mari la alimente. Rusia rămâne o destinație comercială importantă pentru regiunea ECE, în special pentru țările baltice. Exporturile și importurile totale cu Rusia au reprezentat 15,1% din PIB-ul Lituaniei în 2021. Mai mult, invazia rusă a Ucrainei a declanșat o criză umanitară cu repercusiuni economice. Deși se așteaptă ca toate țările ECE să înregistreze rate de creștere economică mai scăzute în 2022 în comparație cu cele estimate înainte de război, afluxul de refugiați ucraineni ar putea susține creșterea regională cel puțin pe termen scurt”, menționează Coface.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)