Coface: Insolvențele în România au scăzut cu 13% în 2020 față de anul precedent și se situează la minimul ultimului deceniu
Numărul 7, 23 feb.-1 mar. 2021 » Analize și sinteze
Bucureștiul a înregistrat singura creștere a insolvențelor pe parcursul anului trecut, respectiv cu 9% față de 2019
În anul 2020 s-au deschis 5.564 proceduri noi de insolvență, cu 13% sub nivelul înregistrat în anul anterior, relevă un studiu realizat de Coface România. Anul trecut a raportat minimele ultimului deceniu și la nivelul incidentelor de plată (doar 2,2 miliarde lei, cu 29% mai puţin decât 2019). „Toate aceste evoluții pozitive sunt excepționale, având în vedere că s-au înregistrat într-un an cu cea mai severă contracție economică din ultimul deceniu în contextul pandemiei Covid-19”, menţionează analiştii Coface.
Provocări suplimentare în anul curent
Pierderile financiare cauzate de firmele insolvente în 2020 au fost aproape de 3 miliarde lei, de 5 ori sub nivelul corespondent din 2015 și cel mai scăzut din ultimii 10 ani. În același timp, numărul locurilor de muncă raportate de firmele insolvente pe parcursul anului 2020 este sub pragul de 20.000 pentru prima dată în ultimul deceniu. De asemenea, se observă o scădere graduală a companiilor insolvente care înregistrează venituri peste 0,5 milioane euro (medii și mari), doar 301 companii în 2020, față de 444 în 2019. Totodată, potrivit raportului, ţara noastră a înregistrat doar 16 firme insolvente la fiecare 1.000 de companii cu venituri peste 1.000 euro/lună (firme active). Astfel, România se apropie de media regională din perspectiva insolvențelor raportate la 1.000 de companii active, respectiv 11, după ce a condus în permanență acest top regional în ultimul deceniu.
„Anul trecut a înregistrat un mix atipic și paradoxal pentru mediul de afaceri. Măsurile privind distanțarea socială în contextul pandemiei Covid-19 au generat efecte negative importante în mediul de business. În ciuda acestui fapt, insolvențele au scăzut la minimul istoric și raportul regenerării mediului de afaceri arată cel mai bine, înregistrând cele mai puține întreruperi de activitate raportate la companiile nou înființate. Pe de o parte, această evoluție arată eficiența ridicată a măsurilor de sprijin, care trebuie migrate gradual de la subvenționare către stimulare prin investiții și facilitarea accesului la capital. Pe de altă parte, cred că anul curent va aduce provocări suplimentare pentru revenirea pe creștere generalizată a companiilor, din cauza îndatorării adiționale, rostogolirii creditelor înghețate anul trecut și presiunilor salariale”, a declarat Iancu Guda, Services Director la Coface România.
Cel mai afectat sector – cel al fabricării produselor textile
Cele mai multe insolvențe deschise în anul 2020 au fost înregistrate în sectorul comerțului cu ridicata și distribuție (905), urmat de construcții (810) și comerțul cu amănuntul (807). Ponderea primelor trei sectoare care au înregistrat cele mai multe dosare de insolvență pe rol a variat în ultimii cinci ani între 50% – 54%, iar pentru primele cinci sectoare între 65% – 70%.
Potrivit autorilor raportului, analizându-se numărul de insolvențe raportat la totalul firmelor active din sectorul respectiv se observă o serie de evoluții atipice. Cel mai afectat sector este cel al fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, care a înregistrat o rată a insolvențelor de 64 de companii la 1.000 de firme active, de patru ori peste media la nivel național. Sectorul de construcții este în topul insolvențelor raportate la firmele active deși înregistrează o creștere cu aproape 20% a volumului lucrărilor de construcții precum și a creditelor noi acordate populației pentru achiziționarea unei locuințe.
Distribuția teritorială a cazurilor de insolvență în anul 2020 nu a suferit modificări importante față de situația existentă în anul anterior. Dintre toate regiunile, se deosebește situația din București, care înregistrează singura creștere a insolvențelor pe parcursul anului 2020, respectiv cu 9% față de anul anterior. La polul opus, cele mai mari scăderi sunt înregistrate în Sud-Vest (-30%) și Sud (-23%).
„Mediul de afaceri s-a aflat în 2020 în fața unei provocări fără precedent, măsurile de lockdown impuse pe fondul pandemiei de Covid-19 generând un blocaj economic brusc și o recesiune semnificativă. În ciuda acestor evoluții, intervenția amplă și rapidă prin scheme de sprijin a menținut nivelul lichidității în piață, astfel că insolvențele au scăzut la minimul ultimului deceniu, iar pierderile financiare ale companiilor insolvente au scăzut substanțial. Pentru anul 2021, însă, anticipăm o creştere a insolvenţelor indiferent de scenariul pe care îl aplicăm revenirii economice, atât ca efect de bază, dat fiind nivelul din 2020, dar și ca o consecință a faptului că, în pofida injectării de lichiditate, pierderile din anumite sectoare au fost reale și semnificative. Este important ca abordarea mediului de business față de risc să rămână una realistă și pragmatică”, a adăugat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.
Situație favorabilă pentru maturizarea mediului de afaceri
Analizând evoluția pentru anul 2020, prin comparație cu anul anterior, se observă o situație foarte favorabilă pentru maturizarea mediului de afaceri. Practic, raportul dintre companiile care și-au întrerupt activitatea și cele nou înființate a scăzut la doar 1,19, cel mai mic nivel din ultimul deceniu și de aproape două ori sub media înregistrată în perioada 2010-2020.
Numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea în anul 2020 scade la aproape de 94.000, fiind pentru prima dată în ultimii 10 ani sub pragul de 100.000 și înregistrând cea mai mare contracție din perioada analizată, respectiv 41%. În același timp, numărul companiilor SRL nou înmatriculate în anul 2020 a scăzut mai lent, înregistrând o contracție de 12%.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice