Numărul procedurilor noi de insolvență deschise în România în 2021 a crescut cu 10% față de anul anterior, la 6.113, acesta fiind cel mai semnificativ avans din ultimii 5 ani, conform unui raport Coface citat de Agerpres. Astfel, creșterea insolvențelor a fost generată, parțial, de efectul de bază, minimumul înregistrat în 2020 pe fondul scăderii de urgență la nivel național în contextul pandemiei COVID-19 și al măsurilor de sprijin oferte de Guvern.

Cel mai ridicat număr de insolvențe raportat la 1.000 de firme active a fost consemnat pe segmentul fabricării produselor textile, al articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte „pe fondul scăderii vânzărilor și creșterii concurenței datorită avansului comerțului online (importuri)”.

De asemenea, companiile din construcții cu un grad mare de îndatorare și stocuri puține sunt afectate de creșterea prețului materiei prime, în timp ce vânzările companiilor din HoReCa s-au diminuat cu 39% pe parcursul anului 2020, în timp ce profitul a înregistrat o contracție cu 77%.

România consemnează aproape de două ori mai multe insolvențe raportate la 1.000 de companii active prin comparație cu media regională, respectiv 11 firme.

Potrivit Coface, în cursul anului trecut, valoarea totală a sumelor refuzate la plată s-a ridicat la 1,237 miliarde de lei, în scădere cu 46% față de anul 2020 (valoare de 2,273 miliarde de lei, -29% față de 2019).

În viziunea consultanților, spațiul fiscal al României este unul extrem de limitat, iar dificultățile în creșterea veniturilor publice au generat discuții de compensare prin creșterea taxelor.

Pe partea de buget, în 2022, analiștii consideră ca fiind „optimist” pe zona de venituri (+12 miliarde de lei) și subdiminuează dobânzile (10 miliarde de lei).

Gradul de îndatorare a firmelor active în România atinge maximumul istoric de 78%, comparativ cu 72%, în 2019, respectiv 65% în 2007, înaintea crizei financiare precedente. În același timp, în perioada analizată, activele circulante ale organizațiilor de pe piața locală acoperă 95% din nivelul datoriilor pe termen scurt.

„Capitalul de lucru negativ reflectă vulnerabilitatea companiilor pe termen scurt și dependența acestora de rostogolirea datoriilor, în special atunci când vine vorba despre creditul comercial. Vulnerabilizarea furnizorilor în contextul creșterii costurilor (materii prime, dobânzi, salarii) și diminuării marjei brute poate afecta companiile pe lanțul comercial. Cheltuielile cu utilitățile și energia reprezintă un sfert din profitul operațional al companiilor active în România. În lipsa unei intervenții a statului, nu sunt decât două variante: companiile vor crește prețurile (inflație)/vor întârzia creditorii la plată”, se notează în raport.

În ceea ce privește situația de pe piața muncii, raportul Coface relevă faptul că salariul mediu net a pierdut circa 5% în starea de urgență (martie - mai 2020), dar a revenit la nivelul pre-pandemic până la finalul aceluiași an, la aproximativ 3.300 de lei, și a rămas relativ stabil în semestrul II, la valoarea netă de 3.645 de lei. Totodată, creșterea cu 7,3% a salariului în 2021 acoperă inflația anuală, dar această măsură se va tempera la 6%, în 2022.

Pe de altă parte, pentru acest an șomajul este estimat la 375.000 de persoane (tineri + persoane necalificate), echivalentul unei rate de 4,5%.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)