În anul 2017 au fost înregistrate 8.256 de proceduri noi de insolvență, față de 8.053 în 2016, însemnând o creștere de 3%. Astfel, România atinge un nivel mediu al companiilor insolvente raportat la 1.000 de firme active de 2,4%, de aproape două ori peste media din Europa Centrală și de Est, relevă Studiul Insolvențelor, realizat de compania internațională de asigurări de credit Coface, care include date despre întregul an 2017. „În acest context, este mai important să evaluăm calibrul companiilor insolvente, din perspectiva pierderilor financiare cauzate creditorilor și a dimensiunii sociale, prin locurile de muncă pierdute. Din această perspectivă, 2017 a înregistrat o oarecare stabilizare a companiilor insolvente cu venituri de peste un milion de euro, respectiv 326 firme, comparativ cu 333, în anul anterior. În ciuda acestui fapt, pierderile produse creditorilor de către firmele insolvente în 2017 s-au ridicat la 9,6 miliarde lei, în creștere cu 13% comparativ cu anul anterior, respectiv 8,5 miliarde lei. Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă raportate de către firmele insolvente în 2017 se ridică la 47.578, cu 32% mai mic față de cel din anul anterior”, precizează analiștii Coface.

Trei probleme majore

Cele trei probleme ale firmelor care au intrat în incapacitate de plată, identificate de Coface,  sunt:

● Finanțarea deficitară a investițiilor, prin folosirea resurselor atrase pe termen scurt pentru a finanța nevoile pe termen lung. Șapte din zece companii insolvente și-au plătit furnizorii mai târziu decât durata medie de colectare a creanțelor și vânzarea stocurilor, motivul fiind faptul că 60% au achiziționat active corporale (ca de exemplu terenuri, mașini, utilaje), 30% și-au achitat doar parțial datoriile către bănci (pentru a reduce costul cu dobânzile plătite) și dividende către acționari, iar 10% au creditat diferite companii, majoritatea acestora fiind parte din același grup de firme (acționari și/sau administratori comuni cu firma-subiect sau grad de rudenie/prieteni apropiați);

● Erori investiționale: 75% dintre companiile insolvente au avut un cost al finanțării afacerii (costul mediu ponderat al capitalurilor) mai mare decât randamentul activelor, deoarece rezultatul așteptat al investițiilor nu a fost materializat. Atunci când randamentul activelor (efectul) este inferior costului finanțării (efortul), situația companiei se deteriorează și riscul de insolvență crește;

● Politica agresivă a dividendelor: o treime dintre firmele insolvente au distribuit majoritatea profitului net sub formă de dividende, în mod accelerat, înaintea momentului încetării activității, fără un factor compensator pentru consolidarea situației de lichiditate (de exemplu, majorarea profiturilor obținute sau a cifrei de afaceri). Aceasta a determinat creșterea gradului de vulnerabilitate a companiilor respective, precum și o dependență mai mare de finanțarea externă.

Cauzele intrării companiilor în incapacitate de plată

Din totalul celor 8.256 de companii insolvente în 2017, 4.185 au depus declarațiile financiare înainte de intrarea în incapacitate de plată. Pentru acestea, au fost calculați indicatorii financiari pentru ultimele cinci exerciții financiare precedente, cifrele fiind consolidate la nivelul întregului eșantion al firmelor insolvente. Studiul Coface relevă că:

● Nivelul veniturilor a scăzut semnificativ în ultimii 3-4 ani prealabili intrării în incapacitate de plată. Cifra de afaceri medie din 2016 a fost de 2,1 milioane lei, cu 28% mai puțin decât anul anterior și cu 30% mai mică decât cea din 2012, nivelul de vârf al veniturilor pentru aceste companii;

● În contextul diminuării semnificative a veniturilor, aceste companii au demonstrat o capacitate limitată de a se restructura. Flexibilitatea redusă și incapacitatea de a se restructura eficient au fost determinate de nivelul foarte ridicat al cheltuielilor fixe. Acestea din urmă au fost alimentate de investițiile majore în activele fixe, în condițiile în care ponderea acestora în totalul activelor a crescut constant, de la 36% în 2012, la 44% în 2016. Pierderile consolidate s-au ridicat la 9,3% din nivelul cifrei de afaceri;

● Gradul de îndatorare a companiilor respective a crescut constant, de la 85% în 2012, la aproximativ 104% în 2016. Dinamica a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul foarte scăzut de capitalizare din partea acționariatului și necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidității;

● Gradul de acoperire a datoriilor prin nivelul vânzărilor a scăzut de la 103% în 2012, la 75% în 2016;

● Ciclul de conversie a banilor (calculat prin nivelul cumulat al rotației stocurilor și creanțelor minus durata medie de plată a furnizorilor) a devenit negativ în 2016, ceea ce înseamnă că principala sursă de finanțare a fost reprezentată de creșterea datoriilor pe termen scurt, a căror pondere în totalul capitalurilor împrumutate a crescut de la 48% (2012), la 75% (2016).

Industriile cu cel mai mare număr de insolvențe

Din perspectiva distribuției sectoriale, industriile cu cel mai ridicat număr al companiilor insolvente prin raportare la 1.000 de companii active sunt: fabricarea produselor textile, producția și furnizarea de energie electrică, asanarea și îndepărtarea gunoaielor, industria extractivă și construcții.

Creștere semnificativă a numărului companiilor nou-înființate

Anul 2017 a înregistrat o creștere semnificativă a companiilor nou înființate, în condițiile în care numărul societăților cu răspundere limitată înmatriculate este de aproape 100.000, revenind la nivelul din 2008, înainte de impactul crizei financiare globale la nivel local. Studiul Coface mai relevă că evoluția înmatriculărilor în funcție de sectorul de activitate diferă semnificativ de la o industrie la alta. Cele mai mari creșteri din această perspectivă sunt în industria prelucrătoare (+122%), activități de spectacole, culturale și recreative (+73%) și alte activități și servicii (+60%). În schimb, comerțul și intermedierea financiară sunt singurele sectoare care înregistrează o scădere a companiilor nou-înmatriculate, cu 10% (la doar 29.555), respectiv 22% (la 1.455).