Comentariul ediţiei
După publicarea primelor estimări privind creșterea produsului intern brut în perioada ianuarie-martie 2016, s-au reluat confruntările de idei privind caracterul sustenabil al creșterii economice înregistrate de țara noastră. Cei care se declară adepții unui spor de PIB cât mai mare îi acuză pe cei care solicită temperarea ritmului drept căutători de nod în papură.
Dacă punem cap la cap informațiile despre dezbaterile desfășurate în spațiul public nu ne va fi dificil să constatăm că în ultima vreme s-au înmulțit considerabil conferințele, simpozioanele, mesele rotunde și alte manifestări de același tip care, în pofida denumirii lor, deseori pompoase, nu fac altceva decât să cantoneze în zona banalităților, a repetărilor și, inevitabil, a redundanțelor care, numai aparent, sunt menite să îndrepte lucrurile în direcții dezirabile.
Conceptul înscris în titlul însemnărilor de față a fost utilizat mai des în campaniile electorale pentru alegerea Parlamentului și a președintelui României. A apărut într-un context special: după reușita marilor proiecte naționale menite să ducă țara noastră la dobândirea calității de membru al NATO și de membru al Uniunii Europene, candidații la funcția supremă în stat și la fotoliile de senatori și deputați au subliniat că programele supuse atenției alegătorilor vizează, fiecare, un PROIECT DE ȚARĂ.
Sunt convins că foarte mulți profesioniști contabili (ca să nu spun cvasitotalitatea lor) urmăresc sistematic documentele date publicității de Curtea de Conturi. Este instituția care – conform Constituției României – exercită controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.
În aceste zile se simte, peste tot, atmosfera specifică din preajma marilor sărbători. Nimic neobișnuit în forfota semenilor noștri, dornici să sărbătorească Paștele după datini, după posibilități, după propriile aspirații. Dacă ar fi să identificăm starea de spirit dominantă din actuala perioadă, cred că nu greșesc dacă mă opresc asupra cuvântului „speranță”.
Se spune, pe bună dreptate, că nicio zi nu seamănă una cu alta. Cu toate acestea, nu este dificil de sesizat, din curgerea timpului, că există un liant, o legătură între zilele pe care le trăim, între elementele care compun actualitatea. Chiar dacă, aparent, multe asemenea elemente nu au impact asupra profesiei contabile, nu putem să le eludăm, deoarece – tot ca factor de continuitate – ajung, până la urmă, să ne influențeze, uneori decisiv, existența.
Când mai toată lumea fierbe sub impactul unor informații imposibil de ignorat, există riscul ca subiecte care țin de viața cotidiană, mai ales de profesie, să pară de-a dreptul nimicuri, reziduuri ale rutinei, ale obișnuințelor. Chiar așa: pot fi evitate – dat fiind interesul public major – subiecte precum cele legate de banii murdari depuși în Panama, tentativele de compromitere a procurorului-șef al DNA, cazurile de mare corupție cu implicarea unor politicieni de prim rang, demersurile pentru schimbarea reglementărilor referitoare la interceptări, legate de combaterea (de fapt, de prevenirea) actelor de terorism?
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice
Litoralul, o imensă scenă a artei de calitate
Cultură și statistică. Drumul spre mai mult și mai bine
Sub egida Ateneului Român, o vară muzicală de excepție
Expoziție la BNR: „Un alt fel de tezaur: Campionii României”
Bookfest 2024, încă un pas al editurilor spre armonizarea ofertei cu cererea