Comentariul ediției
Controversele pe tema situației actuale și a perspectivelor economiei noastre naționale sunt deosebit de utile doar dacă argumentele și contraargumentele au o bază științifică reală. În caz contrar, sunt nu numai inutile, ci și extrem de nocive deoarece măresc semnificativ cantitatea de confuzie pe locuitor.
Chiar dacă, lună de lună, se publică ancheta de conjunctură derulată de ani buni de Institutul Național de Statistică (INS), de fiecare dată există motive speciale care determină manifestarea unui interes deosebit față de modul în care respondenții manageri simt ceea ce se numește „pulsul economiei”.
Incontestabil, a crescut gradul de interes public față de evoluția produsului intern brut (PIB). Faptul că, la nivel de masă, s-a înțeles mai bine decât în perioadele precedente că un spor de PIB înseamnă, în esență, creștere economică, a fost și este de natură a determina un curent cvasigeneral de analiză și interpretare a celui mai sintetic indicator economico-social utilizat până în prezent.
Institutul Național de Statistică (INS) a informat că, la sfârșitul lunii mai a.c., existau 4.846.000 de angajați. Poate că acest număr nu spune prea multe. De aceea, se impune a preciza că este vorba despre un nivel-record în ultimele două decenii. Fie și numai acest fapt este suficient pentru a ne îndemna să examinăm, din mai multe perspective, asemenea date de cel mai larg interes.
Pentru titlul însemnărilor de față am ales celebrul vers din opera, nu mai puțin celebră, a lui George Topârceanu, dintr-un motiv lesne de imaginat: când se desfășoară, în spațiul public, mai ales în anumite segmente ale presei, print și audiovizuale (în care își găsesc nejustificat locul și abordări neprofesioniste), „lungi prilejuri de vorbe și de ipoteze”, este reconfortant să găsești abordări lucide, raționale asupra unor teme de cel mai larg interes și pentru profesioniștii contabili.
Dacă în luna mai a.c. datele statistice provizorii (1) referitoare la evoluția produsului intern brut pe primul trimestru au provocat o surpriză de proporții, acum, în iulie, comunicatul Institutului Național de Statistică (INS) pe aceeași temă – este vorba despre o „treaptă” superioară de analiză și sinteză sub forma datelor provizorii (2) – a fost primit de majoritatea analiștilor cu un calm desăvârșit. Sporul de PIB de 5,7% în intervalul ianuarie-martie 2017 – cel mai înalt din UE – contestat la început (sub efectul amintitei surprize) nu mai constituie în prezent obiect de controversă.
Toate datele statistice disponibile în acest moment anticipează că, în primul semestru al anului în curs, investițiile înregistrează unul dintre cele mai modeste ritmuri de creștere din întreaga perioadă post-criză. Am mai avut prilejul să tratăm acest subiect, a cărui importanță nu este negată de nimeni. De ce, totuși, revirimentul atât de necesar se lasă așteptat de mult timp?
Dacă la 16 mai a.c., comunicatul „semnal” al Institutului Național de Statistică (INS) referitor la creșterea PIB în primul trimestru din anul în curs a oferit o mare surpriză, concretizările conținute în noul comunicat, cel din 7 iunie, au prilejuit analiștilor identificarea multor argumente importante privind veridicitatea unor prognoze, considerate, inițial, „prea optimiste”.
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice
Litoralul, o imensă scenă a artei de calitate