Comentariul ediției
Dacă la 16 mai a.c., comunicatul „semnal” al Institutului Național de Statistică (INS) referitor la creșterea PIB în primul trimestru din anul în curs a oferit o mare surpriză, concretizările conținute în noul comunicat, cel din 7 iunie, au prilejuit analiștilor identificarea multor argumente importante privind veridicitatea unor prognoze, considerate, inițial, „prea optimiste”.
În ultimele zile au avut loc mai multe manifestări publice dedicate activității bancare, una dintre ideile centrale ale intervențiilor în temă fiind necesitatea accelerării procesului de finanțare a firmelor, de asigurare a unor condiții mai favorabile de susținere a economiei reale. Un loc de seamă în seria respectivelor manifestări l-a avut Forumul Pieței Financiare, organizat de Asociația Română a Băncilor (ARB).
Evenimente recente au readus în prim-plan fapte și date dintre cele mai concludente privind bilanțul deceniului de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Acest bilanț a coincis și coincide cu momente – nu ezit să le numesc – cruciale din existența Uniunii Europene însăși. După șocul Brexit, o undă de optimism a fost oferită de rezultatele alegerilor prezidențiale din Franța.
S-au publicat rezultatele anchetei de conjunctură pe care Institutul Național de Statistică (INS) le aduce la cunoștința celor interesați, lună de lună, în vederea informării populației, în primul rând a persoanelor implicate în procesul decizional la nivel de firmă. De ce la „nivel de firmă”? Pentru că este vorba despre măsurarea percepției managerilor referitoare la evoluțiile economico-sociale pe următorul trimestru.
Cel puțin două foarte recente documente sunt de natură a aduce un consistent plus de substanță analizelor referitoare la evoluția economiei românești și la perspectivele ei pe termen scurt. Am în vedere revizuirea pe o scară superioară a estimărilor Fondului Monetar Internațional privind creșterea economică în România pe anul în curs și minuta referitoare la dezbaterea din 5 aprilie a.c. în Consiliul de administrație al BNR a unor teme esențiale de politică monetară, tot în contextul evoluțiilor de ansamblu ale economiei noastre naționale.
Publicarea celei de-a doua variante a datelor provizorii referitoare la dinamica produsului intern brut în 2016 a fost urmată de o serie de analize care prezintă cel mai mare interes și pentru profesioniștii contabili. Se știe că, la interval de un trimestru, datele care privesc creșterea economică sunt reexaminate în funcție de sporirea volumului de informații.
Orice demers analitic legat de profesie ajunge, în cele din urmă, la constatarea că avem obligația (fiecare în parte și toți laolaltă) să luăm în considerare mutațiile de pe piața muncii, firește – în primul rând – în context național, dar și dintr-o perspectivă mai largă, europeană și mondială. Repet asemenea adevăruri dintr-un motiv foarte simplu: ceea ce astăzi pare un obiectiv îndepărtat, dacă nu este luat în seamă ca o prioritate, ca o urgență, ne pune în situația să pierdem „trenul” progresului economic și social.
În contextul dezbaterilor consacrate evoluțiilor din economia noastră națională, cu accent pe modul în care sunt influențate de politicile fiscal-bugetare, prezintă un interes aparte datele statistice ale Băncii naționale a României (BNR) referitoare la contul curent al balanței de plăți și la datoria externă. Contează foarte mult modul în care demarează un exercițiu fiscal-bugetar în conexiune cu factorul extern, într-o lume în care, în pofida a tot felul de derapaje, continuă procesele de integrare și globalizare.
Ziua Brâncuși sub semnul omagierii unei opere inestimabile
Pe întregul cuprins al țării, manifestări prin care toate artele transmit un mesaj comun, autentic umanist
Iași – opt zile de concerte memorabile
Zeița Thalia inspiră formule inovative în arta spectacolului
Ample programe științifice și culturale dedicate marilor personalități ale istoriei naționale
Ziua Culturii Naționale, prilej de celebrare a celor mai de seamă valori din patrimoniul românilor de pretutindeni
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc