Geoblocarea nejustificată, care limitează libertatea consumatorilor restricționându-le accesul la bunuri și servicii online în UE, continuă să fie o problemă, deși combaterea geoblocării în UE a înregistrat progrese, avertizează Curtea de Conturi Europeană (ECA) într-un raport citat de Agerpres. Regulamentul din 2018 privind geoblocarea a urmărit să combată acest tip de discriminare bazată pe cetățenie sau pe domiciliu, dar statele membre se confruntă în continuare cu dificultăți de ordin practic legat de acesta. Măsurile pentru asigurarea respectării legislației ar trebui consolidate și armonizate, afirmă auditorii. Iar clienții ar trebui să fie mai bine informați cu privire la opțiunile de sprijin și de protecție. Auditorii recomandă, de asemenea, să se analizeze posibilitatea de a extinde normele de combatere a geoblocării la sectoare precum serviciile audiovizuale, care nu sunt deocamdată acoperite.

Geoblocarea este o practică prin care, de exemplu, comercianții care își desfășoară activitatea într-un stat membru al UE blochează sau restricționează accesul clienților din alte state membre la interfețele lor online, cum ar fi site-uri web și aplicații, sau atunci când condițiile pentru obținerea bunurilor și a serviciilor depind de situarea geografică a clientului. Regulamentul privind geoblocarea, adoptat în 2018, recunoaște că această practică poate fi justificată în anumite cazuri, de exemplu atunci când țările din UE au cerințe legale diferite (de exemplu, limite de vârstă diferite pentru cumpărarea de alcool) sau când un comerciant decide să nu își vândă bunurile clienților dintr-un alt stat membru. Atunci când nu există însă o astfel de justificare, normele UE interzic comercianților geoblocarea rezidenților din UE.

„Geoblocarea limitează posibilitățile și opțiunile aflate la dispoziția consumatorilor, generând nemulțumiri în rândul clienților și creând obstacole în calea schimbului liber de bunuri și servicii pe piața unică digitală a UE. UE a adoptat norme pentru a preveni această practică, însă Curtea a identificat deficiențe în ceea ce privește punerea lor în practică”, a declarat Ildiko Gall-Pelcz, membra Curții responsabilă de acest audit.

În ceea ce privește deficiențele, auditorii dau ca exemplul situația în care utilizatorii finali care achiziționează bunuri sau servicii sunt întreprinderi, iar litigiile pot fi dificil de soluționat deoarece nu este clar cine poate oferi asistență, în special atunci când sunt implicați comercianți din afara UE care își desfășoară activitatea în UE. În general, clienții și comercianții nu cunosc suficient de bine opțiunile disponibile pentru protecția consumatorilor și pot să nu fie conștienți că există organisme la nivel local și la nivelul UE care oferă asistență. În plus, măsurile luate pentru a-i determina pe comercianții neconformi să respecte legislația diferă semnificativ de la un stat membru la altul.

„Regulile privind cine are competența judiciară nu sunt suficient de clare și este dificil să se stabilească care este statul membru care ar trebui să impună sancțiuni pentru încălcări: cel din care provine clientul sau cel din care provine comerciantul? În unele țări din UE, încălcările pot atrage răspunderea penală. În ceea ce privește sancțiunile, auditorii au constatat variații importante între statele membre (de la 5 la 26 de milioane de euro și, în unele cazuri, sancțiuni bazate pe cifra de afaceri a comerciantului). Auditorii subliniază că, în esență, diferențele de abordare ale statelor membre antrenează riscul unor condiții de concurență neloiale pe piața unică a UE”, se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, atunci când a fost adoptat, Regulamentul privind geoblocarea a exclus anumite domenii care au fost identificate ca problematice, cum ar fi serviciile audiovizuale (de exemplu, serviciile de distribuție a filmelor, platformele la cerere și serviciile de radio/televiziune etc.). Comisia Europeană a abordat subiectul disponibilității conținutului audiovizual și al unui acces mai larg la acesta cu sectorul în cauză, dar a subliniat că trebuie să se obțină informații suplimentare înainte de a lua în considerare eventuale noi măsuri.

Având în vedere reevaluarea preconizată a regulamentului, auditorii recomandă să se analizeze avantajele și dezavantajele unei eventuale extinderi a domeniului de aplicare a regulamentului, pentru a vedea dacă această opțiune este sau nu mai binevenită decât modificarea altor reglementări sectoriale relevante.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)