„Raportul nu anticipează propunerea finală a Comisiei, ci alimentează dezbaterea privind politica de coeziune de după 2020. El sugerează o politică la nivelul UE care servește trei scopuri principale: să valorifice globalizarea, să nu lase pe nimeni în urmă și să sprijine reformele structurale”, se precizează într-un comunicat al CE.

O politică la nivelul UE: în ultimele două decenii, politica de coeziune a dat rezultate în toate regiunile UE și a constituit o sursă majoră de investiții. Aceasta a creat în mod direct 1,2 milioane de locuri de muncă în UE în ultimii 10 ani, în vreme ce investițiile publice favorabile creșterii economice au cunoscut scăderi drastice în multe state membre. Disparitățile economice regionale sunt din nou în scădere lentă. Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE a inițiat dezbaterea: ar trebui ca politica de coeziune să se concentreze acum doar asupra regiunilor mai puțin dezvoltate?

Raportul privind coeziunea arată că regiunile se dezvoltă, însă nu toate în același ritm. Multe regiuni a căror bogăție se apropie de media UE par a fi blocate într-o „capcană a veniturilor medii”. Unele au suportat costurile globalizării fără să se bucure încă de beneficiile acesteia, înregistrând, adesea, pierderi semnificative de locuri de muncă și manifestând incapacitate în a realiza transformarea industrială. Acestea vor avea nevoie de sprijin financiar suplimentar pentru a stimula crearea de locuri de muncă și schimbările structurale.

În plus, raportul evidențiază faptul că nivelul actual al investițiilor nu este suficient pentru a atinge obiectivele pentru 2030 privind cotele de energie din surse regenerabile și emisiile reduse de gaze cu efect de seră. Prin urmare, toate regiunile UE vor avea nevoie de mai multe fonduri pentru a realiza decarbonizarea.

Valorificarea globalizării: pentru a nu ceda în fața unei economii globalizate, regiunile trebuie să-și modernizeze economiile și să creeze valoare. Întrucât doar câteva regiuni din UE pot fi astăzi deschizătoare de drumuri, sunt necesare investiții suplimentare în domeniul inovării, al digitizării și al decarbonizării. Dincolo de finanțare, ar trebui încurajate legături eficiente între centrele de cercetare, întreprinderi și servicii.

Refuzul de a lăsa pe cineva în urmă: unele regiuni se confruntă cu un exod masiv, în timp ce multe orașe se află sub presiune din cauza nou-veniților care își caută perspective mai bune, inclusiv migranții. Deși rata ocupării forței de muncă în UE a atins o nouă valoare-record, rata șomajului, în special în rândul tinerilor, este încă mai mare decât nivelurile din perioada anterioară crizei. Combaterea șomajului, sprijinirea cetățenilor pentru a-și dezvolta competențele și a înființa întreprinderi, combătând în același timp excluziunea și discriminarea, sunt acțiuni care vor avea nevoie de investiții suplimentare. „Coeziunea socială a UE în viitorul apropiat depinde de acestea”, se arată în comunicat.

Sprijinirea reformelor structurale: îmbunătățirea administrației publice stimulează competitivitatea și creșterea economică și optimizează impactul investițiilor. Asemenea documentului de reflecție, Raportul privind coeziunea confirmă faptul că legătura dintre politica de coeziune și guvernanța economică a UE ar putea avea nevoie să fie consolidată pentru a sprijini reforme în vederea unui mediu favorabil creșterii economice.

Pașii următori: