Ratele creșterii înregistrate în UE și în zona euro au depășit așteptările din 2017, atingând cel mai înalt nivel din ultimii zece ani, respectiv 2,4%. Se așteaptă ca această creștere să își mențină ritmul susținut în 2018 și să încetinească ușor în 2019, rata ei fiind estimată la 2,3% și, respectiv, la 2% atât în UE, cât și în zona euro. Consumul privat este în continuare puternic, iar exporturile și investițiile au înregistrat creșteri. Rata șomajului continuă să scadă, situându-se în prezent aproape la nivelurile din perioada anterioară crizei. Economia este însă mai expusă factorilor de risc externi tot mai puternici și cu un caracter negativ mai pronunțat. Acestea sunt principalele concluzii ale previziunilor economice de primăvară, publicate de Comisia Europeană (CE) la 3 mai a.c. O creștere economică solidă favorizează reducerea în continuare a deficitului și a datoriei publice, precum și o îmbunătățire a condițiilor de pe piața muncii. În prezent deficitul consolidat pentru zona euro este mai mic de 1% din PIB, preconizându-se că, în cursul acestui an, va scădea sub 3% în toate statele membre ale zonei euro.

În România, sporul PIB real va încetini în 2018, dar va rămâne robust

În ceea ce privește previziunile pentru România, documentul subliniază că și în 2017 a continuat creșterea PIB real, determinată de sporul consumului privat, impulsionat, la rândul lui, de o politică fiscală expansionistă. Se estimează că creșterea PIB real va încetini în 2018, dar va rămâne robustă. Piața muncii se așteaptă să rămână rigidă pe parcursul orizontului de prognoză. Inflația a crescut la sfârșitul anului 2017 și prognoza arată că va continua să crească, în continuare, în 2018, înainte de a se tempera, într-o oarecare măsură, în 2019. De asemenea, se preconizează că deficitul bugetar va spori  semnificativ, în mare parte din cauza majorărilor salariale din sectorul public.

În UE, ritm solid de creștere, sprijinit pe consum susținut și pe exporturi și investiții puternice

În 2017, creșterea PIB real a atins 2,4% în UE și în zona euro, pe măsură ce economia a trecut într-o treaptă superioară de viteză. Creșterea economică a fost susținută de o încredere puternică a consumatorilor și a companiilor, de o creștere mondială mai accentuată, de costurile de finanțare mici, de bilanțurile mai sănătoase din sectorul privat și de condițiile mai favorabile de pe piața muncii. Deși indicatorii pe termen scurt indică o reducere a ritmului de activitate la începutul anului 2018, este probabil ca această situație să fie temporară, se relevă în documentul CE.

Se preconizează că ritmul creșterii va fi în continuare unul solid, sprijinindu-se pe un consum susținut și pe exporturi și investiții puternice. Atât pentru UE, cât și pentru zona euro, se prevede o creștere de 2,3% în acest an. Potrivit previziunilor, în 2019, creșterea din ambele zone se va reduce ușor, la 2%, deoarece vor deveni mai vizibile blocajele din unele țări și sectoare, politica monetară va fi adaptată la context, iar creșterea comerțului mondial va cunoaște o perioadă de relativă acalmie.

Ocuparea forței de muncă a atins un nivel record, însă unele piețe ale muncii încep să se confrunte cu un deficit de mână de lucru

Rata șomajului continuă să scadă, situându-se în prezent aproape la nivelurile din perioada anterioară crizei. În UE se preconizează că șomajul va continua să scadă, de la 7,6% în 2017 la 7,1% în 2018 și la 6,7% în 2019. Pentru zona euro se prevede o diminuare a șomajului de la 9,1% în 2017 la 8,4% în 2018 și la 7,9% în 2019. Numărul persoanelor încadrate în muncă în zona euro este în prezent cel mai mare de la introducerea monedei euro, însă, în această zonă, persistă o oarecare subutilizare a forței de muncă. Deși în unele state membre rata șomajului este în continuare mare, în altele locurile de muncă vacante sunt deja din ce în ce mai greu de ocupat.

Pe fondul unor presiuni mai puternice, va crește încet rata inflației

Creșterea prețurilor de consum s-a diminuat în primul trimestru al acestui an, însă se așteaptă să sporească ușor în trimestrele următoare, parțial ca urmare a majorării recente a prețurilor petrolului. Potrivit documentului CE, presiunile asupra prețurilor sunt mai puternice și ca urmare a deficitului mai mare de forță de muncă și a majorării mai rapide a salariilor în multe state membre. Per ansamblu, se prevede că, în 2018, rata inflației din zona euro va rămâne la nivelul din 2017, adică la 1,5%, și că va crește apoi la 1,6% în 2019. În UE se preconizează aceeași tendință, cu diferența că inflația va continua să se situeze la 1,7% în acest an, urmând să crească la 1,8% în 2019.

Finanțele publice se vor îmbunătăți și niciun deficit nu va depăși 3% din PIB

În 2017, deficitul public și datoria publică consolidate din zona euro au scăzut ca procentaj din PIB, ca urmare a unei creșteri economice puternice și ratelor scăzute ale dobânzii. Dat fiind că bugetele statelor membre beneficiază de efectele îmbunătățirii condițiilor de pe piața muncii, inclusiv prin reducerea prestațiilor sociale, se prevede că anul 2018 va fi primul an de la demararea uniunii economice și monetare în care toate guvernele vor gestiona deficite bugetare mai mici de cei 3% din PIB prevăzuți în Tratatul de la Maastricht.

Conform previziunilor actuale publicate de CE, deficitul public consolidat din zona euro va scădea la 0,7% din PIB în 2018 și la 0,6% în 2019. În UE, se estimează că deficitul consolidat va fi de 0,8% din PIB în 2018 și în 2019. În zona euro, ponderea datoriei publice în produsul intern brut se preconizează a scădea la 84,1% în 2019, fiind prevăzute diminuări în aproape toate statele membre.

Riscurile care planează asupra perspectivelor economice au sporit și au căpătat un caracter negativ mai pronunțat

Documentul publicat de CE mai relevă că, per total, riscurile la adresa previziunilor au sporit, iar evoluția lor are, în prezent, o tendință negativă. Potrivit unor indicatori recenți, s-a diminuat probabilitatea ca, în viitorul apropiat, creșterea economică din Europa să se dovedească mai puternică decât se preconizează. Pe plan extern, volatilitatea piețelor financiare resimțită în ultimele luni riscă să devină o caracteristică mai prezentă în viitor, ceea ce va spori gradul de incertitudine. „Se estimează că stimulentele fiscale prociclice din SUA vor impulsiona creșterea economică pe termen scurt, însă vor spori riscul de supraîncălzire și posibilitatea ca ratele dobânzii din această țară să crească mai repede decât se presupune în prezent. Totodată, o escaladare a protecționismului comercial prezintă un risc negativ fără echivoc la adresa perspectivelor economice la nivel mondial. Toate aceste riscuri sunt interdependente. Dată fiind deschiderea sa, zona euro va fi deosebit de vulnerabilă la materializarea lor”, subliniază CE.

Previziunile economice de primăvară ale CE se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 23 aprilie. Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, acestea iau în considerare informațiile disponibile până la data de 23 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivelul acestora.

Reamintim că, în acest an, Comisia Europeană a revenit la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară și în toamnă) și a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară), în locul celor trei (de iarnă, primăvară și toamnă) pe care le-a publicat în fiecare an începând din 2012. Previziunile intermediare examinează evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și evoluția inflației pentru anul în curs și pentru anii următori pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele consolidate la nivelul UE. Această modificare marchează revenirea la ritmul de publicare a previziunilor adoptat anterior de CE și realiniază calendarul previziunilor Comisiei la cel al altor instituții (de exemplu, al Băncii Centrale Europene, al Fondului Monetar Internațional, al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi cele intermediare din vara anului 2018, care vor fi publicate în luna iulie.