Activități de pionierat în domeniul inovării, cu evoluție rapidă, risc ridicat și potențial puternic de a crea piețe complet noi

Comisia Europeană (CE) a prezentat, zilele trecute, noua Agendă europeană pentru cercetare și inovare, document prin care propune o serie de acțiuni concrete menite să aprofundeze capacitatea de inovare a Europei și să ofere o prosperitate durabilă. „Datorită intensificării concurenței internaționale, Europa trebuie să acționeze de urgență în domeniul cercetării și inovării. Cele 100 miliarde euro propuse pentru următorul program de cercetare și inovare al UE ar constitui un stimulent uriaș. Însă Europa trebuie, de asemenea, să reformeze sprijinul acordat inovării revoluționare prin intermediul unui nou Consiliu European al Inovării și să restabilească contactul cu cetățenii prin intermediul unei abordări a cercetării și inovării pe bază de misiuni. Trebuie să elaborăm regulamente rezistente în timp și să atragem mai multe investiții private, în special sub formă de capital de risc”, a declarat Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare.

Lansarea unor misiuni de cercetare și inovare la nivelul UE, cu o valoare adăugată europeană puternică

Între acțiunile propuse se regăsesc:

▪ Garantarea faptului că reglementarea și finanțarea sunt favorabile inovării. Măsurile propuse includ acordarea de prioritate transpunerii Directivei privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie; sporirea furnizării de produse și servicii inovatoare de către autoritățile publice; adoptarea rapidă a următorului buget 2021-2027 al UE cu alocarea propusă a 100 miliarde euro pentru programul Orizont Europa și pentru programul de cercetare și formare al Euratom, precum și alte programe majore de finanțare care vor oferi un stimulent semnificativ pentru inovare; desfășurarea inițiativei VentureEU (despre care CECCAR Business Magazine a relatat recent) pentru stimularea investițiilor private și a capitalului de risc; simplificarea suplimentară a normelor UE privind ajutoarele de stat pentru a facilita finanțarea publică a proiectelor inovatoare, inclusiv combinarea de fonduri UE și naționale.

▪ activități de pionierat în domeniul inovării creatoare de piețe. CE propune înființarea unui Consiliu European al Inovării de mare amploare care să ofere un ghișeu unic pentru tehnologiile revoluționare și cu potențial ridicat, precum și pentru întreprinderile inovatoare cu potențial de extindere. Pentru perioada 2018-2020, Consiliul European al Inovării se va baza pe faza-pilot de 2,7 miliarde euro, având drept obiectiv să contribuie la identificarea și intensificarea activităților de inovare cu evoluție rapidă, risc ridicat și potențial puternic pentru a crea piețe complet noi.

▪ lansarea unor misiuni de cercetare și inovare la nivelul UE cu obiective îndrăznețe și ambițioase și cu o valoare adăugată europeană puternică în domenii care urmează să fie definite cu statele membre, cu părțile interesate și cu cetățenii. Acestea ar putea să varieze de la combaterea cancerului la mobilitatea ecologică și eliminarea plasticului din oceane. Misiunile vor încuraja investițiile și participarea diferitelor sectoare și discipline științifice pentru soluționarea comună a unor provocări.

40% din forța de muncă din Europa nu dispune de competențele digitale necesare

Noua Agendă europeană pentru cercetare și inovare a fost lansată în contextul în care, cu doar 7% din populația mondială, Europa reprezintă 20% din investițiile mondiale în cercetare și dezvoltare, produce o treime din toate publicațiile științifice de calitate și deține o poziție de lider mondial în sectoare industriale precum industria farmaceutică, industria chimică, ingineria mecanică și moda.

Europa este relativ puternică în ceea ce privește adăugarea sau susținerea valorii produselor, serviciilor și proceselor existente, cunoscută sub numele de inovare progresivă. Acest lucru a fost constatat în sectoare diverse cum ar fi industria spațială, aeronautica, industria farmaceutică, electronica, energia regenerabilă, industriile ecologice și tehnologiile de producție avansate. S-au înregistrat, de asemenea, progrese în sprijinirea inovării prin intermediul tehnologiilor generice esențiale, cum ar fi robotica, fotonica și biotehnologia. Aceste tehnologii pot fi utilizate și aplicate în multe sectoare industriale și sunt esențiale pentru abordarea provocărilor societale esențiale. Însă Europa a rămas, de asemenea, în urmă în multe domenii. Întreprinderile din UE cheltuiesc mai puțin pentru inovare decât concurentele lor (1,3% din PIB, comparativ cu 1,6% în China, 2% în Statele Unite, 2,6% în Japonia sau 3,3% în Coreea de Sud). Capitalul de risc continuă să fie subdezvoltat în Europa. În 2016, organizațiile de capital de risc au investit aproximativ 6,5 miliarde euro în UE, comparativ cu 39,4 miliarde euro în SUA, iar fondurile de capital de risc din Europa sunt prea mici – 56 milioane euro în medie, în comparație cu 156 milioane euro în SUA. Prin urmare, aceste întreprinderi se mută către ecosisteme în care au șanse mai mari să se dezvolte rapid. UE cuprinde doar 26 de întreprinderi de tip «unicorn» (start-up care valorează peste 1 miliard dolari), în comparație cu 109 în SUA și 59 în China. Investițiile publice la nivelul UE sunt mai mici decât obiectivul de 3% din PIB, iar intensitatea activităților de cercetare și dezvoltare este încă inegală între regiunile UE, investițiile și cercetarea fiind puternic concentrate în Europa Occidentală. Iar 40% din forța de muncă din Europa nu dispune de competențele digitale necesare”, se precizează într-un comunicat al CE.