Raport CE: Regenerabilele depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE
Numărul 41, 3-9 nov. 2021 » Lumea în care trăim
Comisia Europeană (CE) a adoptat, zilele trecute, rapoartele privind starea uniunii energetice în 2021, care evaluează progresele înregistrate de UE în realizarea tranziției către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea Pactului verde european, informează un comunicat al Executivului comunitar. „Deși se înregistrează o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55% și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a se identifica tendințe pe termen mai lung după pandemia de COVID-19”, se menționează în comunicat.
Raportul arată că, în 2020, sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie în UE, generând 38% din energia electrică, față de 37% în cazul combustibililor fosili. Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să îl elimine treptat până la o anumită dată, iar 4 analizează posibile calendare de eliminare. În 2020, emisiile de gaze cu efect de seră din UE-27 au scăzut cu aproape 10% față de 2019, o scădere record a emisiilor din cauza pandemiei de COVID-19, aducând reducerea globală a emisiilor la 31% comparativ cu 1990.
Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre depășesc traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2020 și pentru 2030, iar eforturile trebuie susținute în continuare în această direcție la nivelul statelor membre și al UE. Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza reducerii consumului total de energie. Subvențiile pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.
Raportul din acest an este publicat în contextul unei creșteri a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume, determinată în mare măsură de creșterea prețurilor la gaze. Deși se preconizează că această situație va fi temporară, ea aduce în lumină dependența UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani, precum și importanța tranziției către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE. Potrivit celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, chestiune care va rămâne în centrul atenției, având în vedere provocările economice ale pandemiei de COVID-19 și situația actuală a prețurilor. Iată de ce, în recenta sa comunicare privind prețurile energiei, CE a pus un accent puternic pe protejarea consumatorilor vulnerabili.
Raportul privind starea uniunii energetice analizează modul în care politicile privind energia și clima au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an și prezintă progresele legislative substanțiale înregistrate în ceea ce privește continuarea eforturilor UE de decarbonizare. De asemenea, raportul ia act de eforturile politice depuse pentru a asigura faptul că programele UE de redresare post-COVID integrează mai mult ca oricând obiectivele formulate în materie de climă și de energie.
Raportul privind starea uniunii energetice analizează cei cinci piloni ai uniunii energetice: accelerarea decarbonizării, în principal prin intermediul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și al surselor regenerabile de energie; creșterea eficienței energetice; îmbunătățirea securității și siguranței energetice; consolidarea pieței interne; cercetarea, inovarea și competitivitatea. El identifică, de asemenea, viitoarele domenii de acțiuni prioritare pentru realizarea Pactului verde european
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice