Mai ales după publicarea comunicatului emis de Institutul Național de Statistică (INS) referitor la evoluția PIB pe trei trimestre din 2023 a crescut interesul public față de anticipările oficiale care privesc întregul an în curs. În plus, preocupările legate de elaborarea proiectelor de buget pe 2024 au readus în prim-plan perspectivele economiei noastre național pe termen scurt și mediu. Clarificări esențiale în această privință oferă Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP); astfel, factorii decidenți de la toate nivelurile și din toate domeniile dispun de un veritabil ghid întocmit – așa cum s-a demonstrat și până acum – pe baze științifice în demersurile fiecăruia și ale tuturor îndreptate spre o cât mai bună pregătire a activității din anul viitor.

Reamintim că CNSP elaborează prognoze pe care le intitulează după anotimpuri, respectiv de primăvară, de vară, de toamnă, de iarnă. Cu aceste prilejuri, se reanalizează dinamicile principalilor indicatori macroeconomici, în funcție de schimbările intervenite între timp. Printr-o asemenea operațiune, s-a ajuns la concluzia că prognoza de toamnă trebuie să fie diferită de cea din vară în sensul diminuării creșterii economice de la 2,8% la numai 2%.

Este interesant de consemnat argumentele care susțin o asemenea modificare importantă nu numai de ordin cantitativ, ci și calitativ. Evoluțiile macroeconomice din primul semestru și ale indicatorilor sectoriali din perioada ianuarie – august 2023 confirmă o comprimare mai amplă a activității economice față de cea prognozată anterior Noua situație este determinată, în principal, de sectorul industrial, care nu a reușit să-și diminueze amplitudinea descreșterilor, cât și de rezultatele neașteptat de slabe din agricultură, determinate mai ales de factorii meteorologici. În aceste circumstanțe, dinamica valorii adăugate brute din industrie este estimată în scădere la -3,1%, față de -0,2% în scenariul de vară, iar pentru agricultură, revizuirea este una și mai semnificativă, adică o creștere moderată de 1,8%, comparativ cu 10,6%, în prognoza de vară.

La o privire mai atentă, constatăm că avem de-a face, totuși, cu evoluții contradictorii. Pe partea ofertei, avansul economiei în anul curent va fi susținut consistent de construcții și servicii, a căror valoare adăugată brută se va majora cu 7,8% și, respectiv, cu 3,1%. Evoluția construcțiilor în perioada ianuarie – august 2023 indică un spor important de 13,2%, ceea ce a determinat o dinamică peste așteptări la scara întregului an. Contribuția pozitivă a celor două sectoare va fi, însă, diminuată – așa cum am mai remarcat – de contracția industriei pe fondul problemelor legate de pierderea de competitivitate și de slăbirea cererii interne și externe.

În ceea ce privește cererea, analiza pe componente evidențiază aportul consistent la creșterea PIB al investițiilor brute. În consonanță cu aceste rezultate, s-a înregistrat și o creștere importantă a procesului de formare brută de capital fix.

Din păcate, revizuirile cu semn contrar privesc, în special, consumul populației cu o descreștere de aproape un punct procentual, ca efect al diminuării achiziției de bunuri și servicii prin schimbarea de comportament a populației, care a devenit mai prudentă în condițiile majorării creditelor de consum simultan cu accentuarea tendințelor de economisire.

Contribuția exportului net la creșterea PIB se estimează a fi de 0,6 puncte procentuale, ca urmare a contracției mai ample în cazul importului de bunuri și servicii, respectiv cu 4,2 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Pe ansamblu, se anticipează o pierdere de intensitate a comerțului internațional, ceea ce este de natură a genera preocupări deosebite pentru contracararea factorilor negativi menționați.

Pe termen mediu, ritmul anual de creștere a PIB este estimat la 4,3%, în condițiile unui preconizat climat economic favorabil și, mai ales, ale continuării absorbției fondurilor europene. La rândul lui, procesul inflaționist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepție făcând primul trimestru din 2024, când se vor resimți temporar efectele recentelor măsuri de ordin financiar-bugetar. Conform traiectoriei enunțate, este de așteptat ca inflația să se încadreze începând cu anul 2025 în marjele stabilite de BNR. Totodată, deficitul de cont curent pe termen mediu va determina un proces de corecție într-un ritm mai lent, comparativ cu situația din anul curent influențată de o absorbție în creștere a fondurilor europene și de amplificarea soldului excedentar al serviciilor. Să mai reținem că rata șomajului va continua să-și micșoreze contracția, aceasta fiind estimată la 4,4%, la orizontul de prognoză, în timp ce câștigurile salariale medii brute se vor majora cu peste 9%, ca urmare a măsurilor aplicate încă din anul curent și a celor care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Toate aceste anticipări ajută factorii decizionali să elaboreze mai realist planurile pentru anul viitor. În special lumea afacerilor dispune, astfel, și de o serie de elemente esențiale ale raportului dintre micro și macroeconomie. Cu alte cuvinte – și pentru perioada actuală – este valabilă formula care s-a încetățenit în viața noastră economico-socială, și anume că viitorul începe azi.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)