Prognozele realiste sporesc șansele de relansare a economiei
Numărul 3, 26 ian. - 1 feb. 2021 » Comentariul ediției
În condițiile în care a crescut, aproape exponențial, numărul emitenților de prognoze, de la instituțiile financiare internaționale până la agențiile de rating, de la nucleele de cercetare ale marilor bănci până la firmele de consultanță, de la asociațiile de analiști până la sondajele de opinie, devine tot mai dificil pentru întreprinzători și manageri, precum și pentru principalii colaboratori ai acestora, profesioniștii contabili, să se „descurce” într-un veritabil labirint de anticipări. Dar, așa cum am avut deseori prilejul să subliniem, fără a minimaliza vreo sursă de predicții, esențial este să ne orientăm spre evaluările instituțiilor oficiale, interne și externe. Din acest motiv a fost așteptată, cu un interes fără precedent, ediția de iarnă a proiecției Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP).
Un element extrem de important, în cazul economiei românești, vizează faptul că anticipările CNSP se află la baza proiectelor de buget pe anul în curs. Prin urmare, avem de-a face cu un document care poartă girul științifico-metodologic generator de credibilitate, de încredere la cote superioare.
Ceea ce a frapat pe mulți analiști a fost – înainte de toate – revizuirea, în scădere, a predicției referitoare la creșterea economică, în acest an, respectiv de la 4,5% (în prognoza de toamnă) la 4,3% (în prognoza de iarnă). Aparent, nu este vorba despre o diferență notabilă, dar 0,2% înseamnă un minus în PIB de aproximativ 30 miliarde de lei. De asemenea, este foarte importantă cota de PIB preconizată pentru determinarea deficitului bugetar.
De regulă, analiștii recurg la o clasificare a prognozelor în optimiste, realiste și pesimiste. Așa se petrec lucrurile și acum. Cele mai multe opinii, în pofida reducerii ritmului de creștere anticipat, converg spre calificativul „optimist”. Dar asemenea clasificări sunt, mai degrabă, metaforice. Interesează, deci, în cel mai înalt grad, nivelurile și corelațiile pe scara principalilor indicatori macroeconomici.
Conform Notei CNSP, revenirea în zona pozitivă este plasată spre trimestrul II 2021, urmând ca și în primul trimestru al anului în curs să se înregistreze o ușoară contracție economică față de primul trimestru din 2020.
Astfel, pentru 2021, se preconizează că toate activitățile economico-sociale vor contribui pozitiv la avansul economiei. Construcțiile își vor continua evoluțiile favorabile din ultimii ani, dar într-un ritm mai redus, determinat de efectul de bază. În ceea ce privește industria, puternic afectată de criza sanitară, se așteaptă pentru anul curent o revenire parțială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată pentru anul 2022. Prudentă este și estimarea evoluției sectorului agricol, pentru care s-a prognozat o creștere de producție de numai 14,7%, în condițiile în care doi ani de secetă au provocat reduceri succesive de producție (-22,3%, în 2020, și -2,2%, în 2019).
Pe latura cererii se estimează că atât consumul privat, cât și formarea brută de capital fix vor constitui motorul creșterii economice în anul 2021, având contribuții de 2,4, respectiv, 2,9 puncte procentuale. Consumul privat va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creșterii mai reduse, în termeni reali, a veniturilor salariale.
Exportul net va continua să aibă o contribuție negativă, dar efectul de frânare asupra creșterii economice se va diminua treptat.
Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al construcțiilor, pentru care se anticipează un ritm mediu anual de creștere a valorii adăugate brute de 8,8%, în concordanță cu sporul estimat pentru investiții. De asemenea, pentru sectorul terțiar se anticipează un avans mediu anual de 4,6%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprinderi etc.). Pentru industrie, ritmul mediu anual de creștere este estimat la 4,5% prin dezvoltarea, cu precădere, a ramurilor cu aport sporit de valoare adăugată brută.
După conturarea acestui tablou cu diferențe sensibile de „relief”, în nota CNSP se arată: „Scenariul actual se bazează pe o absorbție prudentă a fondurilor UE pe cele două axe, cadrul financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 și Fondul de Redresare și Reziliență, în concordanță cu tendința anilor precedenți. O modificare a gradului de absorbție poate induce modificări în ambele sensuri, în ceea ce privește formarea brută de capital fix și, adiacent, asupra pieței muncii”.
Și, acum, vine fraza-cheie:
„Modelul economic pe care se bazează estimările actuale face tranziția de la o evoluție economică axată pe stimularea cererii de consum la o creștere determinată de majorarea investițiilor și a ofertei agregate, ceea ce presupune accelerarea în dinamică a formării brute de capital fix și un ritm al consumului inferior creșterii economice”.
Este, incontestabil, o schimbare de esență, evident, la nivel de predicție, însă o acțiune convergentă în această direcție reprezintă un imperativ la scară națională. Să ne urăm, deci, ca predicția să se transforme în realitate, o realitate „construită” de noi toți.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național