Realitățile economico-sociale au impus și impun tratarea sistematică a căilor și mijloacelor menite – în condiții de criză prelungită – să asigure stabilitatea financiară a țării, în context european și mondial. Cu atât mai mult sunt necesare, acum, reluarea și aprofundarea acestei teme în condițiile în care un organism esențial al UE, respectiv Consiliul General al Comitetului European pentru Risc Sistemic, a emis un Avertisment oficial adresat statelor membre, Avertisment rezultat al unor ample analize referitoare la situația de fapt și de drept în materie de stabilitate financiară.

Documentul pornește de la constatarea potrivit căreia sistemul financiar al UE s-a dovedit rezilient în raport cu intensificarea tensiunilor geopolitice și a incertitudinilor economice. Cu toate acestea, probabilitatea de materializare a scenariilor care vizează riscuri extreme a crescut de la începutul anului 2022 și a fost exacerbată de evoluții recente. Dintre acestea, se reliefează riscurile la adresa stabilității financiare, care se pot materializa simultan, interacționând astfel între ele și amplificându-și reciproc impactul asupra întregii vieți economico-sociale. În context, se atrage atenția mai ales asupra tensiunilor geopolitice care au dus la creșterea prețurilor energiei, provocând mari dificultăți financiare firmelor și gospodăriilor populației, în situația în care abia își revin după consecințele economice negative determinate de pandemia de COVID-19. În plus, inflația galopantă, peste așteptări, înăsprește situația financiară din fiecare țară membră și pe ansamblul comunitar.

Se remarcă, în această ordine de idei, evoluțiile care afectează perspectivele macroeconomice. Previziunile de creștere a produsului intern brut (PIB) au fost revizuite, inclusiv în privința României, în sens descendent, pentru 2023, iar probabilitatea unei recesiuni în iarna 2022/2023 a crescut. Riscurile – în sensul scăderii acestui indicator – sunt specifice fiecărui stat membru, îndeosebi din cauza gradului diferit de dependență de importurile de energie și a intensității energetice divergente a lanțurilor de producție. Pe ansamblu, concretizarea scenariilor de riscuri extreme depinde de o escaladare suplimentară a tensiunilor geopolitice, de amploarea și de durata recesiunii economice, precum și de persistența unei inflații ridicate. Tot în acest sens se identifică trei riscuri sistemice severe pentru stabilitatea financiară. Subliniem calificativul de „sever” deoarece acesta ne indică, fără urmă de îndoială, gradul de acuitate a proceselor și fenomenelor la care se referă documentul menționat.

În primul rând, deteriorarea perspectivelor macroeconomice, combinată cu înăsprirea condițiilor de finanțare, determină o nouă creștere a presiunilor asupra bilanțului societăților nefinanciare și pentru gospodăriile populației, în special în sectoarele și statele membre cele mai afectate de majorarea rapidă a prețurilor la energie. Aceste evoluții afectează capacitatea societăților nefinanciare și gospodăriilor de rambursare a datoriilor. Și în această privință, situația din țara noastră impune o mențiune specială din care decurge și necesitatea adoptării unui complex coerent de măsuri anticriză.

În al doilea rând, riscurile la adresa stabilității financiare care rezultă dintr-o scădere bruscă a prețurilor activelor rămân severe. Acest fapt atestă existența unui potențial periculos de declanșare a unor pierderi mari în ceea ce privește evaluarea la prețul pieței, care, la rândul lor, pot amplifica gradul de volatilitate și pot cauza tensiuni de lichiditate. Totdeauna, creșterea nivelului și a volatilității prețurilor la energie și materii prime a generat și va genera, cu siguranță, dificultăți suplimentare în eforturile de depășire a multiplelor crize actuale.

În al treilea rând, deteriorarea perspectivelor macroeconomice afectează calitatea activelor și perspectivele de rentabilitate ale instituțiilor de credit. Deși sectorul bancar european în ansamblu este bine capitalizat – ceea ce este valabil și în cazul României –, o deteriorare pronunțată a perspectivelor macroeconomice ar implica o nouă creștere a riscului într-un moment în care instituțiile financiar-bancare sunt încă în curs de soluționare a problemelor legate de calitatea activelor în urma pandemiei de COVID-19. În viziunea instituției europene se impune a se evita relaxarea cerințelor prudențiale pentru ansamblul sistemului economico-financiar. Prin urmare, acesta este cuvântul de ordine: prudența. O prudență însoțită, desigur, de o viziune de largă perspectivă, în care locul central, în toate domeniile și la toate nivelurile, trebuie să-l ocupe măsurile proactive.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)