România are toate șansele să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, al producției și al serviciilor transfrontaliere, potențialul de investiții în dezvoltarea de spații logistice și industriale fiind de peste 10 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames, citată de Agerpres. Cele mai atractive zone investiționale sunt Portul Constanța, București/Ilfov și regiunea Centru.

Problemele din lanțurile de producție și aprovizionare, generate de crizele multiple din ultimii ani, au determinat o schimbare semnificativă în percepția investitorilor în privința logisticii industriale.

"În 2024 și în orizontul 2030, focusul se pune pe găsirea unor spații logistice cât mai aproape de consumator, pe optimizarea stocurilor, a costurilor cu utilitățile și pe dezvoltarea unor investiții în locații multifuncționale, adaptabile la dinamica tot mai accentuată a business-ului", arată analiza citată.

Potrivit analiștilor de la Frames, din această perspectivă, România poate deveni un jucător major în domeniul logisticii industriale în Europa, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care trece economia globală, de la scurtarea lanțurilor de producție și aprovizionare la focusul pe găsirea unor locații sigure, ferite de evenimente nedorite, precum războiul și schimbările climatice.

Războiul din Ucraina a accentuat și mai mult această cerere de spații de producție, mai ales în cadrul unor parcuri industriale care să ofere toate condițiile necesare relocării business-urilor.

"Reconstrucția Ucrainei, după război, va genera un business de peste 100 de miliarde de euro, iar multe companii caută deja locații optime pentru a-și dezvolta puncte de lucru în apropierea acestui uriaș șantier care va deveni țara vecină'', consideră Adrian Negrescu, managerul Frames, potrivit comunicatului citat.

Maersk, cel mai mare operator în transportul maritim de containere, anunța, zilele trecute, că România începe să crească ca destinație de nearshoring, adică relocarea producției, asta în contextul creșterii costurilor cu transportul cauzate de întreruperea unor rute cheie. Din Constanța și pe Dunăre, mărfurile ar ajunge în Europa de Vest chiar și cu patru zile mai repede decât pe rutele marine prin nord. Potrivit analizei Frames, în următorii cinci ani, țara noastră are potențialul de a atrage investiții de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spații logistice și industriale, atât din fonduri private, cât și din investiții publice.

În acest context, un studiu EY România arăta că 56% dintre companiile străine vor să își extindă operațiunile din România, un procent foarte bun având în vedere provocările de securitate de la granița de Est. "2024 a adus un sentiment de certitudine pentru investitori, a confirmat că România este o zonă sigură de investiții și că umbrela NATO este un garant că țara noastră este open for business'', a mai spus Negrescu.

Majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanțurilor de aprovizionare și cel logistic.

Pe fondul evoluției economice din ultimii 2 ani, companiile au inaugurat peste 500.000 mp de spații industriale și logistice, astfel că România a ajuns să depășească granița de 7 milioane de mp, iar perspectivele arată că, în orizontul 2030, România poate crește cu încă 3 milioane mp de spații industriale și logistice.

"Pentru ca acest target să fie atins, este nevoie de o accelerare a proiectelor de infrastructură, de la drumuri la cale ferată, rețele electrice și de apă/canal și de intrarea pe cale terestră în spațiul Schengen, moment care ar putea transforma România într-un adevărat hub logistic regional'', se mai arată în analiza Frames.

Analiștii susțin că parcurile industriale au toate șansele să devină cheia atragerii investitorilor în România, pentru că oferă toate facilitățile la cheie.

Cele mai noi date, prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, arată că în luna mai erau înregistrate oficial 110 parcuri industriale la nivel național, care beneficiază și de facilități fiscale oferite de stat. Acestea au o suprafață de 3.466 hectare. Cele mai multe dintre acestea sunt situate în Prahova (27 de parcuri), Cluj (24) și în Brașov (18). În zona București-Ilfov există autorizate 15 parcuri industriale.

Cea mai nouă investiție în domeniu este anunțată în județul Vâlcea. La Râmnicu Vâlcea, un grup de investitori locali reuniți în Asociația ,,Deschidem Orașul'' vrea să dezvolte, la inițiativa fostului vicepreședinte ANAF Virgil Pîrvulescu, un parc industrial și științific pe 70 de hectare, în apropierea complexului Oltchim.

"Centrul țării are nevoie de un astfel de parc industrial, un hub logistic și de producție de unde să poți ajunge rapid și eficient în orice zonă din țară, mai ales că se va construi și autostrada spre Sibiu. Investiția totală va depăși 200 de milioane de euro, iar efectele pozitive se vor resimți imediat, prin atragerea a minimum 1000 de locuri de muncă și prin dezvoltarea unor lanțuri economice ce vor relansa economic această regiune'', a afirmat Virgil Pîrvulescu, potrivit comunicatului.

De la comerțul electronic (e-commerce) la retail-FMCG, industria automotive, industria farmaceutică, cea a modei, echipamente industriale și mașini, construcții, mixul investițional interesat de astfel de locații de business este unul din ce în ce mai mare. "Asta pentru că parcurile industriale oferă companiilor acces la utilități și la unele pachete de beneficii speciale în funcție de domeniul de activitate al acestora. În plus, investitorii sunt scutiți de plata impozitului pe teren, a impozitului pe clădiri și a celui de urbanism, precum și de schimbarea destinației terenului", se arată în analiza citată.

Interesul investitorilor este cu atât mai mare cu cât, potrivit estimărilor Avison&Young, randamentele investițiilor din spațiile logistice din România sunt printre cele mai mari din Europa.

Randamentul investițional (yield) al sectorului de logistică și spații industriale din România s-a ridicat anul trecut la circa 8-8,25%, față de 5,25% în Polonia, Cehia - 4,75% sau Ungaria - 7%.

Ca în orice business, nu toate parcurile industriale sunt profitabile. Dintre cele 112 existente în prezent în România, mai mult de o treime funcționează la limita de avarie.

"Parcul industrial nu este o afacere simplă, dimpotrivă. Ține de mixul de oferte de servicii pe care îl propui, de ce chiriași atragi și cum îi menții acolo, de dezvoltarea continuă a proiectelor și serviciilor oferite. Doar să închiriezi teren ieftin nu mai e de ajuns în 2024. Ai nevoie de investiții în clădiri cu standarde înalte de sustenabilitate, de soluții de business integration, de marketing și promovare, de networking etc.'', spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Nu în ultimul rând, pe fondul crizei forței de muncă, este nevoie de investiții semnificative în depozite cu automatizare avansată, iar în funcție de dimensiuni și de investițiile asumate, un parc industrial poate trece pe break-even în 3-4 ani.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, în lume există 20.000 de parcuri industriale, din care doar în jur de 1.000 sunt în Europa.

Turcia are peste 1.000 de parcuri industriale, cumulând 500.000 de hectare, acesta fiind un factor important care a dus la clasarea țării ca a 16-a economie a lumii, în mai puțin de 25 de ani. Doar Istanbulul are în jur de 100 de parcuri industriale cumulând 2.500 de hectare.

Potrivit studiului dezvoltat de Frames, parcurile industriale pot reprezenta platforma logistică optimă pentru dezvoltarea investițiilor din cercetare și inovație, un domeniu în care România a rămas în urmă. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) anunța, recent, că firmele românești vor avea acces la o finanțare de 4 miliarde de euro prin componenta Widening din programul-cadru Horizon Europe. Programul vizează susținerea cercetării și inovării în Uniunea Europeană, iar România este beneficiar direct, în calitate de stat inovator emergent.

"Dacă o companie investește, să spunem, 1.000.000 euro în activități de cercetare-dezvoltare, în anumite condiții poate să își reducă impozitul pe profit cu aproximativ 80.000 euro, adică un discount de 8% asupra costurilor implicate. E un câștig important însă, dacă privim ce se întâmplă în alte țări, este încă prea mic. În Polonia, de exemplu, se poate ajunge până la o treime din costuri deduse prin mecanismele fiscale de stimulare a inovației și cercetării'', afirmă analiștii.

Fără inovație, firmele românești au șanse mici să rămână relevante pe piață. Altfel spus, trebuie să inoveze constant și nu doar în laborator, ci și în procesele de lucru, în tot ceea ce ține de ecosistemul business-ului, se mai arată în analiza Frames.

Experții afirmă că, dincolo de necesara creștere a cotei de deducere suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la calculul impozitului pe profit, firmele românești au nevoie de un program național de finanțare, dezvoltat cu ajutorul statului român.

"Încurajarea parteneriatelor public-privat (PPP), inclusiv prin susținerea dezvoltării parcurilor industriale este esențială în acest proces. Dacă vom operaționaliza și Banca Națională de Dezvoltare, instituție care promite că va acoperi 8% din decalajele de investiții din sectorul CDI, cât și 50% din decalajele de investiții aferente IMM-urilor inovatoare, am putea asista la un reviriment în acest sector. Până să vedem asta, realitatea arată că România alocă doar 0,47% din PIB pentru cercetare, unul dintre cele mai reduse procente din UE. Prin Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare, ne propunem să creștem la 1% din PIB'', mai arată analiza.

Analiza Frames a fost realizată la comanda comanda Asociației ,,Deschidem Orașul'' din Râmnicu Vâlcea pe baza datelor oficiale privind dinamica business-ului în sectorul parcurilor industriale prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză, EUROSTAT și o serie de firme specializate.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)