Companiile din România se vor concentra în acest an pe optimizarea prezenței în online
Numărul 4, 2-8 feb. 2022 » Analize și sinteze
Majoritatea companiilor din România (86%) afirmă că, în acest an, se vor concentra pe optimizarea prezenței în mediul online, iar aproape două treimi (65%) pe marketingul de conținut care să adreseze nevoile clienților, conform celei de-a doua ediții a studiului „Tendințe și provocări în marketing în 2022”, realizat de compania de consultanță de business Valoria, în colaborare cu agenția de publicitate Mind Shop, relatează Agerpres. Totodată, opt din zece organizații (79%) susțin că pun pe primul loc în preocupările lor generarea eficientă a rezultatelor, iar 75% au ca provocare executarea strategiilor multicanal (omnichannel).
Pentru 2022, managerii de marketing mai au pe agenda preocupărilor prioritare înțelegerea noilor preferințe de cumpărare ale clienților (72%), obținerea de engagement pe conținut (70%) și crearea de conținut care să răspundă cât mai bine nevoilor clienților (63%). De asemenea, alte provocări menționate de către respondenți includ atât integrarea storytellingului în vânzări (44%), cât și implementarea tacticilor de multimedia marketing (35%).
Potrivit sursei citate, 86% dintre companii spun că, în acest an, se concentrează pe optimizarea prezenței în mediul online, 65% pe marketingul de conținut care să adreseze nevoile clienților, 52% vor miza pe utilizarea avansată a funcțiilor platformelor CRM în gestionarea proceselor de vânzări, 44% vor face video marketing cu accent pe măsurarea rezultatelor, iar 41% se vor specializa în gestionarea micro-momentelor din experiența clienților actuali și potențiali.
Cercetarea de specialitate relevă că 61% dintre companiile respondente pun pe primul loc marketingul pe rețelele de socializare, urmate de 60% care se concentrează pe content marketing și de 47% care se bazează pe influencer marketing. În plus, 76% din totalul celor chestionați au declarat că vor pune accent pe marketingul de conținut, în timp ce 68% văd o contribuție majoră a acestuia la creșterea încrederii și a credibilității, 59% la educarea cererii, 47% la loializarea clienților, iar 41% la generarea oportunităților de vânzare.
Dintre companiile respondente, peste jumătate menționează că principalul rol al managerului de marketing este acela de generator de business, prin identificarea oportunităților, 47% spun că este alocarea corectă a resurselor pe care echipa le are la dispoziție și 45% au optat pentru varianta de model și lider pentru oamenii din echipa proprie.
Pe de altă parte, trainingul membrilor echipei de marketing se face cu bugete relativ mici. Astfel, 43% dintre companii declară că au alocat un buget anual mediu sub 200 de euro/angajat în ultimii doi ani. Totuși, rezultatele cercetării arată că 14% au alocat bugete de peste 1.000 de euro/angajat pentru trainingul membrilor echipei de marketing.
În plus, 4% dintre companii au bugete anuale de marketing de peste un milion de euro, 3% sume de la 500.000 de euro la un milion de euro, 9% în intervalul 250.000 - 500.000 de euro, iar 6% de 100.000 - 250.000 de euro și 27% de 10.000 - 100.000 de euro. Conform datelor din studiu, 37% dintre respondenți au spus bugetele de marketing vor fi mai mici de 5.000 de euro în 2022 față de anul anterior, în timp ce 11% vor aloca sume între 5.000 și 10.000 de euro.
Studiul a fost realizat pe baza unui chestionar, pe un eșantion de 318 persoane, dintre care 13% provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 milioane euro, 9% din companii cu afaceri între 20-50 milioane euro, 10% din companii cu cifră de afaceri între 10-20 milioane euro, 12% cu cifra de afaceri între 5-10 milioane euro, 21% cu cifra de afaceri între 1 5 milioane euro și 35% cu afaceri de sub un milion de euro.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național