Competență și motivare
Numărul 11, 22-28 mar. 2023 » La început a fost cuvântul...
Este de remarcat atenția pe care mass-media o acordă proceselor decizionale menite să contracareze dificultățile actuale din viața economico-socială a țării. În acest context se pune accentul – așa cum s-a constatat într-o dezbatere televizată – pe calitatea respectivelor decizii. Numai că una dintre intervenții a conținut următoarea frază: „Deficitul de competență, dublat de neprofesionalism, duce, inevitabil, la decizii fără o motivare justificată”. În acest caz, care ar fi deosebirea dintre „competență” și „profesionalism”? Apoi, „justificarea” nu este, oare, o modalitate de „motivare”?
Erori asemănătoare a conținut și un comentariu din presa tipărită. Autorul a remarcat că „numai acțiunea în cunoștință de cauză oferă decidenților competența bazată pe autoritatea câștigată prin fapte”. Aici avem de-a face cu o suită de pleonasme și tautologii. Or, cum s-ar manifesta „competența” în absența acțiunii „în cunoștință de cauză”? De asemenea, ce ar însemna „autoritatea” lipsită de „competență” și de „un suport faptic adecvat”? Însăși „autoritatea” reprezintă, cu adevărat, o confirmare a „competenței”.
În aceeași ordine de idei (de greșeli) se înscrie remarca unui reporter de la un post de radio: „Capacitatea de a te pronunța avizat, cu argumente rezultate din cunoașterea realității, fundamentează o motivație solidă a deciziilor”. Este limpede că un decident „avizat” este doar acela care „cunoaște realitățile” și că noțiunea de „fundamentare” reprezintă exact o „motivare”, evident, „solidă”. Dacă n-ar fi așa, orice exprimare, mai ales în spațiul public, devine lipsită de „suport” lingvistico-logic, adică devine „deficitară” deopotrivă la capitolele „motivare” și „competență”. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice