În perioada 21-26 februarie a.c., s-a desfășurat, la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București, a X-a ediție a Concursului Internațional Master of Mathematics. Au participat cele mai bune echipe de tineri matematicieni din 20 de țări.

Am avut de-a face cu un veritabil eveniment. Nu este vorba numai despre o ediție aniversară a unei prestigioase competiții în sfera unei științe care face parte integrantă din pregătirea fiecărui profesionist contabil, ci și despre un foarte nimerit prilej de evocare a ceea ce ne conferă nouă, românilor, numeroase temeiuri pentru exprimarea mândriei naționale, în consonanță cu ansamblul valorilor universale.

Bunăoară, la evenimentul despre care relatăm s-a reamintit, între multe altele, că România este țara care a inițiat Olimpiadele Internaționale de Matematică, astfel că a găzduit prima dintre aceste mari competiții, în 1960 și, apoi, în anii 1968, 1978 și 1999. Această inițiativă a avut un incontestabil succes deoarece s-a bazat pe o „zestre” științifică recunoscută pe plan mondial încă din secolul al XIX-lea prin punerea matematicii în slujba unor domenii esențiale ale vieții economico-sociale, inclusiv a contabilității. Numele lui Spiru Haret și al lui Gheorghe Țițeica, unii dintre primii români doctori ai Sorbonei, au avut o circulație internațională ca urmare a operei lor matematice de excepție. Legătura indisolubilă cu realitățile (prin tot ceea ce implică această noțiune) a fost, de la începuturi, nota distinctivă a Școlii Românești de Matematică. În această privință, istoria consemnează momente de referință care – peste timp, peste vitregia vremurilor – constituie, așa cum mai remarcam, surse inepuizabile de mândrie națională. Un asemenea moment are, cum se va vedea, semnificații deosebite.

În centrul Capitalei, între Calea Griviței nr. 21 (unde se înalță clădirea Institutului Național de Cercetări Matematice) și strada General H. M. Berthelot, în fața Catedralei Sf. Iosif, se află strada General Constantin Budișteanu. La nr. 12-14, funcționa, la finalul seclului al XIX-lea, Biroul de lucru al Căilor Ferate, condus de Anghel Saligny. În acel Birou, în 1895, s-a născut ideea de a se publica Gazeta Matematică, una dintre foarte puținele publicații de atunci cu acest profil, din întreaga lume. A avut un mare succes, datorat, în mare măsură, legăturii cu practica, inclusiv cea a contabilității. Faima publicației l-a determinat, în 1903, pe Regele Carol I să-l invite la Palat pe Gheorghe Țițeica, în vederea prezentării prestigioasei reviste.

Odată cu fondarea Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București (1913), matematicieni de frunte au predat la facultățile cu profil financiar-contabil, iar după înființarea, la scurt timp după Marea Unire din 1918, a CECCAR, cu denumirea din epocă, osmoza dintre matematicieni și profesioniștii contabili a fost mai mult decât evidentă.

Dacă ne apropiem de zilele noastre, vom constata că mari matematicieni, precum Traian Lalescu și Grigore Moisil, au făcut să progreseze științele matematice cu aplecare spre economie, inclusiv spre obiectul contabilității. Ambii savanți au manifestat cel mai profund respect față de profesia contabilă, oferindu-i un suport științific substanțial.

Reamintindu-ne astfel de momente, cu ocazia evenimentului de anvergură reprezentat de Concursul Master of Mathematics, care a avut loc la București, ne apropiem de explicația faptului că numeroși concetățeni, din toate generațiile, s-au remarcat prin talentul, prin vocația lor deosebită pentru matematici, pe firul firesc al unor tradiții care ne definesc ca oameni, ca națiune. Mai menționăm că informatica s-a „născut” ca ramură a matematicii, iar exigențele erei digitale și-au pus și își vor pune amprenta asupra evoluției acestei științe fundamentale. Academicianul Grigore Moisil a fost printre pionierii, la scară mondială, ai procesului de constituire a informaticii ca știință, iar acest fapt istoric conferă prezentului prestigiul unei școli naționale de matematică deschizătoare de noi orizonturi în edificarea societății bazate pe cunoaștere.