Competiția prognozelor și premisele lor fluide
Numărul 42, 27 oct. - 2 nov. 2020 » Comentariul ediției
Aproape zilnic publicăm anticipații din cele mai diverse surse referitoare la perspectivele economiei noastre naționale, în context regional, european și mondial, ceea ce – în principiu – ajută factorii decidenți, inclusiv de la bază, în orientarea propriilor lor opțiuni pe termen scurt, mediu și lung. Am precizat că avem în vedere o abordare de „principiu”, deoarece când se constată diferențe sensibile între emitenții de prognoze (de toate tipurile), se impune a se opera cu un anumit număr de criterii care să permită o mai bună cunoaștere și o mai profundă înțelegere a factorilor care pot influența, cu adevărat, lumea afacerilor pe întregul lanț de creare a valorilor, de efectuare a operațiunilor de vânzare-cumpărare.
Fără să subapreciem punctele de vedere ale unor prestigioși analiști din țară și din străinătate, un criteriu esențial de evaluare și anticipare constă în luarea în considerare, cu prioritate, a documentelor oficiale ale instituțiilor publice de la nivelurile menționate. Bunăoară, pe plan intern prezintă cel mai mare interes estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, Ministerului Finanțelor Publice și Băncii Naționale a României. Este adevărat, între aceste estimări există unele deosebiri, însă în ceea ce privește identificarea tendințelor se poate constata lesne o anumită zonă consensuală. Într-o formulă sintetică, este vorba despre necesitatea de a se asigura o secvențialitate riguroasă a acțiunilor în condițiile în care deficitul de predictibilitate derivă, înainte de toate, din imposibilitatea de a anticipa evoluția pandemiei COVID-19. De aceea, pe termen scurt, primele măsuri trebuie să vizeze limitarea efectelor de până acum ale crizelor medicale și economice. Chiar dacă, în anumite sectoare, a devenit posibil să se recupereze pierderile materiale și financiare și s-a menținut potențialul uman al firmelor, pe ansamblul economiei un obiectiv realist privește evitarea unor noi comprimări a activității entităților de bază. Pe de o parte, efortul propriu, inclusiv investițional, se cere concentrat pe consolidarea pozițiilor deținute pe piețele existente și, pe cât posibil, pătrunderea pe altele, cât mai profitabile cu putință, iar, pe de altă parte, este imperioasă creșterea eligibilității în accesarea ajutoarelor și facilităților publice, mai ales în privința fondurilor europene nerambursabile.
Sunt de semnalat, de asemenea, puncte de vedere ale unor analiști potrivit cărora nu se mai pot face prea multe lucruri până la sfârșitul acestui an, că „zarurile sunt aruncate”. Când, totuși, mai sunt cel puțin două luni din 2020 și, în special, când perioada imediat următoare impune pregătirea, sub toate aspectele, a activității din 2021, nu se susține, în niciun mod, opinia evocată. Fiecare zi are importanța ei, fie și numai din punct de vedere managerial. Astfel, se înscriu printre priorități obținerea, din timp, a finanțărilor necesare, extinderea și aprofundarea operațiunilor de marketing ofensiv, reprofilarea (dacă se justifică) a personalului, ori a unor segmente ale acestuia, încheierea contractelor, adoptarea de măsuri suplimentare antipandemie la nivelul firmelor, în special al celor menite să prevină infectarea resursei umane, echilibrarea bugetelor de venituri și cheltuieli și alte asemenea direcții de optimizare a ansamblului de activități economico-sociale.
Cum s-a observat, n-am recurs la o „inventariere” a predicțiilor, fie și numai în privința unor indicatori esențiali la nivel național, precum PIB, deficitul bugetar și cel comercial, rata inflației și a cursului de schimb. Chiar dacă – și sub acest aspect – sunt diferențe notabile în prognozele aferente, „izvorul” principal al estimărilor îl constituie tot modul de acțiune la nivel micro. Incontestabil, premisele sunt fluide, factorul sanitar fiind, în cele mai multe cazuri, determinant, dar nu încape urmă de îndoială că antreprenoriatul are un rol esențial. De aici, una dintre principalele concluzii în materie de perspective constă în cerința ca fiecare întreprinzător să conștientizeze faptul că, în primă și ultimă instanță, de capacitățile proprii manageriale depind, într-o măsură considerabilă, ieșirea din criză și revenirea la normalitate. Să ne reamintim de un prim slogan postdecembrist: „Dacă vrei, poți!”. Acum, acel slogan se cere completat: „Dacă vrei și dacă înțelegi ce se întâmplă cu afacerea ta, în contextul actual și în cel previzibil, poți!”.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice