În numărul de față, încheiem publicarea sintezelor referitoare la dezbaterile care au avut loc în panelele Congresului profesiei contabile, desfășurat la Palatul Parlamentului, în zilele de 28-29 septembrie a.c.

Moderatorul Panelului II, cu tema Creșterea relevanței cadrului de raportare în contextul actual, conf. univ. dr. Marcel Vulpoi – Academia de Studii Economice (ASE) București – a subliniat că la nivelul Uniunii Europene a fost propusă „introducerea unui așa-numit web tax, plătit de societățile care realizează venituri exclusiv din economia digitală. O să facem un mix între raportarea în sistemul public și raportarea pentru societățile comerciale”. Pornind de la acest fapt, a adresat participanților la panel următoarea întrebare: „Situațiile financiare pe care le întocmim mai sunt relevante?”.

Primul răspuns a fost dat de Aurel Andrei, președintele Filialei CECCAR București, care a relevat că „în contextul gândirii integrate și al tehnologiei, informația – ca să aibă importanță – trebuie, mai întâi, să fie utilă. Pentru a fi utilă, ea trebuie să fie relevantă. Astăzi, din păcate, cea mai mare parte a raportărilor reprezintă un check-list. Este, deci, necesar ca, într-un viitor apropiat, prin tot ceea ce înseamnă tehnologie, să fie oferite beneficiarilor numai informații relevante, astfel încât ele să fie utilizate prin comparație cu datele anterioare pentru necesarul previzionării”. Pe această bază se pot modifica, de la o perioadă la alta, deciziile antreprenorilor pentru a se aduce mai multă plusvaloare. Referindu-se, apoi, la posibilitatea ca roboții să efectueze numeroase lucrări care implică aplicarea legislației, inclusiv a Codurilor fiscal, civil și penal, Aurel Andrei a atras atenția că toate acestea nu pot fi valorificate „fără raționamentul profesionistului contabil. Probabil, într-un viitor apropiat, vom putea folosi toate aceste informații furnizate de roboți pentru a putea să ridicăm nivelul calitativ al situațiilor financiare pentru utilizatorul final”.

În continuare, Ioana Bădescu, membru în Consiliul Superior al CECCAR, s-a referit la cadrul general de raportare, subliniind importanța însușirii de către profesioniștii contabili a cunoștințelor necesare pentru a face față cerințelor viitorului, inclusiv în ceea ce privește educarea antreprenorilor potrivit acestor cerințe. „Riscul de check-list al raportărilor vine și dintr-o problemă a noastră, aceea de a nu explica cât de importante sunt aceastea. Este important să demonstrăm antreprenorilor că situația financiară nu este numai o obligație legală, nu este doar o solicitare a Ministerului Finanțelor Publice, ci este un instrument pentru gestionarea propriului business. De aceea, în misiunile pe care le realizez – eu vin din mediul privat – totdeauna am rugat colegii contabili să-și aplice raționamentul profesional. Este foarte important ca situația financiară, ca notele, ca pachetul întreg să ofere un instrument antreprenorului că să ia decizii corecte”.

La rândul său, prof. univ. dr. Ovidiu Constantin Bunget, președintele Filialei CECCAR Timiș, a evocat parcursul istoric al profesiei contabile, relevând că, în momentul de față, „rolul acesteia capătă noi dimensiuni. Este o schimbare de paradigmă în acest sens, iar studiile arată ce ne așteaptă. Trebuie cumva să găsim soluții. Această orientare este pe o direcție bună. Un studiu al Universității Oxford spune că în următorii 5-10 ani tarifele de contabilitate, în sensul bookeepingului în mod deosebit, vor scădea cu până la 50%. Și, în acest context, ne punem întrebarea: oare ce anume va trebui să compenseze o asemenea situație? De asemenea, se impune să ne gândim și la cum se vor alege contabilii peste 5-10 ani”. În legătură cu aceste aspecte a precizat că, de pildă, în Grecia, contabilii sunt aleși de antreprenori după numărul de stele (grade de competență). Din asemenea exemple rezultă că vor crește și exigențele antreprenorilor, fiind, deci, necesară și conștientizarea profesioniștilor contabili asupra noilor lor obligații. În acest mod, și antreprenorii vor conștientiza importanța activității profesioniștilor contabili.

Moderatorul dezbaterii, conf. univ. dr. Marcel Vulpoi, a reamintit că și cu prilejul altor evenimente organizate de CECCAR au fost menționate aspecte referitoare la activitatea contabililor publici independenți: „La ora actuală, există foarte multe modificări în domeniul tehnologiei, despre care o să vorbească mai pe larg domnul Laurențiu Dodocioiu, schimbări care, din punctul nostru de vedere, deschid o piață deosebit de interesantă pentru profesioniștii contabili independenți”.

În intervenția sa, Laurențiu Dodocioiu, directorul Direcției metodologie, contabilitate, instituții publice din Ministerul Finanțelor Publice, a pus accentul pe schimbările care au intervenit în sistemul de raportare pentru instituțiile publice în urma dobândirii de către România a calității de stat membru al Uniunii Europene, această calitate generând obligații noi, inclusiv în ceea ce privește asigurarea unei calități superioare a informației, ca o premisă a creșterii eficienței deciziilor manageriale. „Sistemul național de raportare presupune și o viziune unitară asupra bugetului conceput ca o entitate a cărei situație se cere cunoscută în timp real. (…) Am reușit cu toții să realizăm un sistem prin care să avem identitatea virtuală a tuturor instituțiilor publice, să ne asigurăm că nu se mai efectuează nicio plată în sistemul public decât prin intermediul respectivului sistem. Aici este vorba despre obligativitate, despre interconectivitate”. După ce a prezentat metodologia de identificare a angajamentului bugetar și a modului în care se decontează cheltuielile, Laurențiu Dodocioiu a subliniat că este vorba despre un mecanism simplu, transparent, care să permită o bună funcționare a sistemului bugetar. „În fiecare zi noi avem imaginea execuției bugetului de venituri și cheltuieli pentru că toate aceste elemente se derulează prin Trezorerie. Exceptăm acele operațiuni care se efectuează prin instituțiile de credit, dar și pentru acestea, pe modulul de situații financiare, avem obligativitatea raportării. Aceasta este partea de flux de numerar, de angajamente, de constituire a angajamentelor. Avem, astfel, partea de situații financiare, în sistem integrat. Nu putem să vorbim despre situații financiare fără a menționa faptul că fluxul de trezorerie nu mai este atributul instituției publice”. În partea următoare a expunerii sale, Laurențiu Dodocioiu a prezentat, pe larg, preocupările direcției din Ministerul Finanțelor Publice pe care o conduce în legătură cu îmbunătățirea legislației referitoare la contul general anual de execuție a bugetului de stat.

Conf. univ. dr. Marcel Vulpoi a remarcat că „atunci când vine vorba despre raportarea financiară, în general, și întocmirea situațiilor financiare, în special, trebuie să avem în vedere utilizatorii. Principalii utilizatori sunt investitorii.

Ioana Bădescu a subliniat, la rândul său, că „utilizatorii informației contabile, utilizatorii raportărilor financiare sunt multipli. Pe de-o parte – și cel mai important – este investitorul. Pe de altă parte, avem Ministerul Finanțelor Publice – există partea legiuitorului, a statului, care colectează taxele și impozitele. În aceste condiții, este nevoie de statistică. De asemenea, trebuie să existe un set de raportări distincte în funcție de mărimea entității. Pe ansamblu, însă, trebuie să existe raportare. (…) De aceea, o componentă foarte importantă a profesionistului contabil este și aceea de educare a antreprenorului. Concluzia mea este că raportarea financiară trebuie să existe indiferent de mărimea entității, bineînțeles calibrată. «Votez» pentru o simplificare”.

Acest punct de vedere a fost împărtășit de prof. univ. dr. Ovidiu Constantin Bunget, care a adăugat: „Există o serie de informații care, cu siguranță, nu sunt folosite. Sunt 700.000 de societăți în România. Cu siguranță, majoritatea acestora folosesc un sistem simplificat. Cât de simplificat este trebuie văzut din perspectiva utilității. De fapt, și noi și antreprenorii avem nevoie de o calitate superioară a datelor, a informațiilor. Acest deziderat se va realiza, cu siguranță, treptat, iar sistemele de tip cloud computing vor genera mult mai multă ușurință în accesarea acestor informații de către oricine ar fi interesat. Deci nu ne-ar interesa că ele sunt multe sau puține, ci trebuie să fie de calitate”.

 În completarea elementelor aduse în discuție, Aurel Andrei a precizat că ar merge „tot pe ideea de a se continua raportările situațiilor financiare, dar într-un context mai larg, în sensul în care, până la urmă, avem nevoie în continuare de disciplină financiară, și – ca să spunem așa, într-un cadru mai larg – democrația constă în reguli. Este adevărat că, pe lângă confirmarea din partea ANAF, raportarea trebuie să fie și utilă investitorilor. Aceasta înseamnă că trebuie să fie un instrument de management pentru a se fundamenta deciziile. O restructurare a informațiilor din cadrul raportărilor financiare ar fi bine venită, pentru a fi utilă inclusiv celor care elaborează aceste raportări financiare”.

O concluzie la aceste puncte de vedere a fost formulată de Marcel Vulpoi, care a remarcat că „s-ar dori menținerea unui sistem de raportare financiară, dar, eventual, simplificat, pentru anumite tipuri de entități”.

Exprimându-și punctul de vedere asupra temelor aflate în discuție, Laurențiu Dodocioiu a reamintit etapele adaptării legislației naționale la cerințele Uniunii Europene, pornind de la procesul de standardizare până la alcătuirea planului de conturi care să răspundă cerințelor formulate de comunitatea europeană. În acest fel, „execuția bugetară a devenit parte a contabilității”. În aceste circumstanțe, a fost necesar să se gândească și să se pună în aplicare un sistem care să asigure automat informațiile „pe toate palierele de raportare, creanțe, datorii, active, capitaluri, deci, prin toată nevoia de completare automată a întregului mod de efectuare a execuției bugetare, gestionat de un serviciu din Direcția din MFP care centralizează situațiile financiare”. După prezentarea detaliată a modalităților tehnice prin care funcționează sistemul, inclusiv prin stabilirea codurilor numerice prin care se identifică diverse segmente ale ordonatorilor de credite pe domenii și subdomenii, Laurențiu Dodocioiu a precizat că „sistemul este gândit astfel încât să răspundă cerințelor economiei naționale și să se sincronizeze cu sistemul de raportare al comunității europene pe sectoare și subsectoare”.

Moderatorul dezbaterii a adus în discuție și  „deconectarea contabilității de fiscalitate”. În acest sens, a reamintit preocupările actuale și de perspectivă privind simplificarea sistemului de raportare, astfel încât „să se pună mai mult accentul pe raționamentul profesional al contabilului”.

Prof. univ. dr. Ovidiu Constantin Bunget a remarcat că „mentalul colectiv al profesioniștilor contabili este, însă, tributar fiscalității. Avem date fatidice – ziua de 25 a lunii, avem termene, avem informații pe care le conectăm sau le ducem spre ideea că, de fapt, statul este, într-un fel sau altul, principalul utilizator. Ajungem la ideea de caracter și responsabilitate, care nu ține neapărat – sau în primul rând – de profesie; sunt condiții care, sine qua non, duc la necesitatea raționamentului profesional, alături de educația pentru business. Consider că raționamentul profesional este cel care ar trebui să primeze din ce în ce mai mult”.

În context, Laurențiu Dodocioiu a considerat că nu mai poate fi gândit raportul dintre contabilitate și fiscalitate ca un raport între două părți total deosebite. „Trebuie să gândim contabilitatea ca element de informare. În contabilitate se vor regăsi toate operațiunile prin cod fiscal ale furnizorilor și ale clienților, ceea ce corespunde cu obiectivul urmărit de Direcția metodologie, contabilitate, instituții publice”.

Ioana Bădescu a apreciat că există tendința de a se separa contabilitatea de fiscalitate. „Or, la baza fiscalității, retratării, va sta informația contabilă. Rolul contabilului care introduce date sau al sistemului informatic în care se «învârt» informațiile și creează baza fiscală este foarte important. Niciodată nu va fi un bun fiscalist cel care nu este și bun contabil, ca să știe unde să se uite, de unde să își ia informațiile. Deci, niciodată între contabilitate și fiscalitate nu va putea fi o ruptură”.

În aceeași ordine de idei, în final, Aurel Andrei a spus: „Pe baza contabilității și prin raționamentul profesional al contabilului se ajunge la fiscalitate. În urma fiscalității avem, din nou, înregistrări, feedbackuri în contabilitate. Prin raționamentul profesional se face legătura dintre cele două și nu pot exista una fără cealaltă”.