Consilier de stat: Creșterea prețurilor produselor cumpărate de pe platformele online în ultimii 3 ani, mai mică decât majorarea ratei inflației
Telex » Știri 3 aprilie, 9:23
Creșterea prețurilor produselor cumpărate de pe platformele online în ultimii trei ani este mai mică decât creșterea ratei inflației, ceea ce înseamnă că acest comerț electronic poate să aducă un avantaj concret fiecărui consumator, a declarat Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, citat de Agerpres. În opinia sa, pentru ca acest acest aspect să fie vizibil, trebuie intensificată relația dintre stat, instituțiile publice și această industrie.
"Comerțul electronic din România are potențial de creștere, el trebuie stimulat. Pe de altă parte, toată legislația care protejează consumatorul trebuie adaptată, în așa fel încât să țină pasul cu comerțul electronic. În ultimii trei ani, creșterea prețurilor produselor cumpărate de pe platformele online este mai mică decât creșterea inflației, ceea ce înseamnă că acest comerț electronic poate să aducă un avantaj concret fiecărui consumator, doar că acest lucru nu este întotdeauna vizibil. Astfel, relația dintre stat, instituțiile publice și această industrie trebuie intensificată. De aceea, la Guvern, am inițiat un memorandum pentru a putea discuta, într-un cadru interministerial, despre acest comerț electronic", a menționat Florin Spătaru, la un eveniment de specialitate.
Acesta și-a exprimat speranța că, în perioada imediat următoare, ministerele de resort să avizeze pozitiv acest memorandum "pentru a putea veni cu soluții directe, concrete".
Pe de altă parte, el a fost întrebat dacă pe agenda grupului de lucru interministerial se va afla și creșterea accelerată a retailerilor din China precum Shein, Temu etc. și ce măsuri vor fi luate în ceea ce privește respectarea legislației, respectarea drepturilor consumatorilor, plata taxelor.
"Trebuie să creștem capacitatea de a opri la vamă, la granița Uniunii Europene, aceste produse. De ce? Pentru că ele ar putea ulterior să genereze o problemă majoră de mediu. Aceste produse practic nu ar trebui să intre pe piața europeană. Selecția ar trebui făcută foarte riguros, în așa fel încât produsele venite din țări terțe să respecte aceleași principii ca și produsele europene. Este un efort pe care Uniunea Europeană trebuie să-l facă. Până la urmă, vorbim și de protecția piețelor interne europene și, bineînțeles, că acest lucru se va vedea și în planul de acțiune pe care îl avem în perioada următoare", a mai spus Spătaru.
Referindu-se la cantitatea de plastic existentă în articolele de îmbrăcăminte importate din țări terțe, el a subliniat că este nevoie de laboratoare care să testeze calitatea produselor. "Sunt laboratoare private care pot fi folosite. Universitățile și-au dezvoltat anumite capabilități. La Universitatea Dunărea de Jos din Galați, de exemplu, există un laborator realizat pe fonduri europene care poate face astfel de analize. (...) Mă bucură faptul că românii cumpără de pe platformele românești în marea lor majoritate, peste 90% din achizițiile online sunt de pe platforme românești, ceea ce este un lucru foarte bun, dar ne-am dori foarte mult ca produsele românești să se găsească din ce în ce mai mult în aceste platforme, iar comerțul tradițional să fie contra-ponderea, echilibrul, care să ducă la o creștere a încrederii consumatorului", a mai spus Florin Spătaru.
Oficialul a subliniat că Guvernul dorește o creștere a veniturilor la buget din acest comerț, un cadru de reglementare și de taxare corect, în așa fel încât să existe o piață concurențială, bine reglementată, dar și o protecție a consumatorilor.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională