Consilier de stat: Sectorul chimic contribuie cel mai mult la deficitul balanței comerciale a României, cu 14 miliarde de euro
Telex » Știri 24 aprilie, 10:42
Sectorul chimic este cel mai mare "contributor" la deficitul balanței comerciale a României, cu o valoare de 14 miliarde de euro, a afirmat, marți, Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria prim ministrului, la cea de-a X-a ediție a conferinței "România - Strategia dezvoltării", relatează Agerpres. "Sunt peste 40 de companii active în industria chimică (în România - n. r.), industria vopselurilor și ne dorim ca, din aceste întâlniri pe care le avem, să facem un singur lucru: să diminuăm deficitul de balanță comercială pe care România îl are în acest moment pe produse chimice, de 14 miliarde de euro. Sectorul chimic este cel mai mare «contributor», să zicem, la deficitul de balanță comercială și am putea, prin investiții și atragerea de investiții românești sau străine, să diminuăm într-un timp relativ scurt această dependență", a declarat Spătaru.
Reprezentantul Guvernului a adăugat că România va deveni un actor important în infrastructura critică în domeniul semiconductorilor în urma colaborărilor avansate pe care le derulează Politehnica București.
"De asemenea, prin colaborarea de creare a celui mai mare centru de cercetare-inovare în domeniul semiconductorilor, România va face parte din infrastructura critică în domeniu. Vom avea 1.000 mp de Clean Room pentru testare și prototipare de semiconductori, dar vom avea infrastructura unică în Europa pe analiza materialelor care vor fi folosite la noile tehnologii, noile tipuri de semiconductori. De aceea, eu consider că acest sector are capacitatea de dezvoltare, dar cu o singură condiție - și aici e discuția pe care o avem cu Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării - ca acea facilitate fiscală pe care o avem pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare să fie efectivă. Vorbim de facilitatea fiscală pentru cheltuielile pe Cercetare-Inovare, care din toate discuțiile pe care le-am avut cu mediul de afaceri să poată fi efectiv o facilitate pentru cei care vor investi în acest domeniu", a spus demnitarul.
Potrivit sursei citate, anul 2024 va fi unul în care poate fi stabilit un plan pe termen lung pentru dezvoltarea României.
"Am avut, săptămâna trecută, ultima întâlnire a comitetului interministerial pentru schimbări climatice în care am prezentat planul pentru o politică extrem de importantă, așteptată de industrie, care va fi denumită generic «Green Deal Industry Plan». Este planul care vine să contureze o strategie pe termen lung privind direcțiile de dezvoltare, oportunitățile pe care această dezvoltare industrială le are, dar și direcțiile de finanțare pentru aceste programe. Această strategie va fi bazată pe datele statistice, pe analizele pe care le avem cu mediul de afaceri, dar pe de altă parte vom merge împreună cu celelalte ministere, în special Ministerul Economiei Antreprenoriatului și Turismului, dar și Ministerul Energiei, și vom alinia aceste documente. La Ministerul Economiei, Antreprenoriatul și Turismului avem strategia pe competitivitate și strategia industrială a României, care e în dezbatere publică. Am solicitat reprezentanților ministerului să amâne decizia de adoptare până când vom avea toate aceste documente aliniate. Ulterior, vom veni cu aceste scheme sectoriale prin care vom transmite un mesaj foarte clar, pentru că România în acest moment este un susținător al programului de industrializare europeană. Prima etapă va fi la jumătatea lunii mai, când vom avea o conferință pe industria chimică și vom semna un Memorandum tocmai pentru a transmite un mesaj direct, pragmatic și aplicat către Comisia Europeană. N-ați mai auzit de mult de industria chimică și de modul în care România poate juca un rol important", a menționat Florin Spătaru.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice