Consiliul Concurenței a aplicat anul trecut amenzi în valoare totală de 407 milioane lei
Numărul 10, 16-22 mar. 2022 » Direct de la sursă
Consiliul Concurenței a aplicat anul trecut sancțiuni în valoare totală de 407 milioane lei (82,73 milioane euro), 2021 fiind pe locul trei în clasamentul amenzilor anuale, arată datele furnizate de instituție, la solicitarea Agerpres. „A fost un an bun din punct de vedere al îndeplinirii obiectivelor pe care ni le-am propus. Ne-am concentrat atenția asupra finalizării unor cazuri complexe, în domenii prioritare, iar valoarea totală a sancțiunilor aplicate, de peste 407 milioane lei, situează anul 2021 pe locul 3 în clasamentul amenzilor anuale aplicate de instituție de la înființare. Am declanșat mai multe investigații privind atât încălcarea legislației în domeniu, cât și pentru cunoașterea modului în care funcționează anumite sectoare, am analizat un număr record de fuziuni și achiziții și am finalizat o serie de măsuri de sprijin care au ajutat economia să funcționeze în condiții dificile”, a declarat Bogdan Chirițou, președintele Consiliului Concurenței.
Anul trecut au fost declanșate 16 investigații privind posibile încălcări ale Legii concurenței, în domenii precum energie, medicamente, servicii de reparare a autovehiculelor, furnizare de carte, produse electronice și IT&C, licitații etc. Spre comparație, în 2020, au fost deschise 13 investigații, iar în 2019 – 9 investigații.
Din totalul investigațiilor declanșate anul trecut, 38% vizează un posibil abuz de poziție dominantă.
Autoritatea de concurență a finalizat 11 investigații privind încălcarea Legii concurenței, cu două mai puține față de 2020. Dintre acestea, 55% au fost cazuri de înțelegeri de tip cartel. Cele mai importante au vizat domenii esențiale, care stabilesc poziția instituției pentru cazuri viitoare.
În ceea ce privește amenzile aplicate, cele mai importante au fost pe piața farma: 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane euro): cinci companii farmaceutice furnizoare de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasma umană, precum și asociația reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice - PPTA (Belgia) pentru limitarea și, chiar, întreruperea aprovizionării pieței românești cu imunoglobuline.
La sfârșitul anului 2021, Consiliul Concurenței avea în derulare 37 de investigații privind posibila încălcare a Legii concurenței, din care peste jumătate vizează înțelegeri de tip cartel.
De asemenea, la finalul anului erau în derulare 18 anchete sectoriale/studii/analize, dintre care 11 au fost declanșate în 2021.
Anul trecut au fost finalizate 5 anchete sectoriale/studii/analize (deșeuri medicale, servicii de înregistrare/înscriere a avizelor de ipotecă/alte garanții reale mobiliare, impactul tehnologiilor Big Data asupra concurenței, servicii medicale și expertiză contabilă).
Totodată, instituția a efectuat anul trecut 19 inspecții inopinate la 102 de sedii și puncte de lucru. Pe parcursul anului 2021, Consiliul Concurenței a autorizat 81 de concentrări economice, cele mai multe din ultimii 15 ani.
În anul 2021 s-a înregistrat o creștere considerabilă a numărului de sesizări primite prin intermediul platformei avertizorilor de concurență, respectiv 160, față de 124 mesaje primite în 2020. Aspectele semnalate au vizat domenii, precum: piața serviciilor de telecomunicații, piața financiară, piața serviciilor de publicitate, comerțul online, piața serviciilor medicale, serviciile de asigurare auto, comercializarea de piese auto, combustibili, piața energiei electrice și a gazelor naturale în contextul liberalizării pieței, serviciile de salubrizare și altele.
Anumite sesizări primite prin intermediul platformei avertizorilor de concurență au condus la dialog între autoritate și avertizori, păstrându-se, în același timp, anonimatul acestora.
Astfel, ca urmare a informațiilor furnizate de avertizori, Consiliul Concurenței a declanșat în anul 2021 trei investigații: una privind posibile înțelegeri și/sau practici concertate de fixare a prețurilor de vânzare în cadrul politicii comerciale implementate de un operator economic pe piața produselor electronice și IT&C din România; investigația privind un posibil comportament anticoncurențial al unor companii care își desfășoară activitatea pe piața furnizării de carte din România și pe cea care vizează un posibil comportament anticoncurențial al unor companii pe piața forței de muncă calificată/specializată din domeniul producției autovehicule și/sau altor activități conexe din România.
Platforma avertizorilor, instrument folosit atât de Consiliul Concurenței, cât și de Comisia Europeană, protejează anonimatul persoanelor care denunță nereguli prin intermediul unui sistem de mesagerie criptat, special conceput, ce permite comunicarea în ambele sensuri.
Consiliul Concurenței a avut calitatea procesuală în 240 dosare privind concurența. În 90% dintre cazurile de la Curtea de Apel București, instituția a avut câștig de cauză. La fel, în 92% dintre cazurile de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut 93% din valoarea totală a amenzilor contestate.
În ceea ce privește ajutorul de stat, Consiliul Concurenței a transmis 380 de opinii și puncte de vedere, avize și clarificări privind incidența cu reglementările din domeniul ajutorului de stat; au fost finalizate 20 de măsuri de sprijin care au ajutat economia să funcționeze în condiții dificile în contextul pandemiei COVID-19, printre care susținerea Complexului Energetic Oltenia, și a Companiei Naționale a Uraniului (în contextul preluării de către SN Nuclearelectrica), schema de ajutor de stat pentru companiile din domeniul HoReCa, susținerea activității operatorilor aerieni, modernizarea sistemului de termoficare a municipiului București din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), sprijin pentru IMM-uri, schema cadru sub formă de credite cu dobândă subvenționată și garanții la credite gestionată de Eximbank.
De asemenea, a emis aviz din punct de vedere al conformității cu reglementările europene în domeniu pentru măsuri de ajutor de stat și de minimis, ce implică fonduri europene și naționale în valoare totală de 58,43 miliarde lei.
În 2021, Consiliul Concurenței a elaborat 253 de avize, opinii și puncte de vedere, răspunsuri la interpelări în ceea ce privește ajutorul de stat și concurența.
Dintre proiectele legislative de anul trecut se numără implementarea Regulamentului European Platform to Business - P2B (2019/1150), care prevede crearea unui mediu online competitiv, echitabil și transparent, prin impunerea unui set de obligații specifice, monitorizarea activității platformelor online fiind făcută de autoritatea de concurență, și promovarea Legii energiei, care prevede, printre altele, obligația companiilor de stat de a tranzacționa pe platforme transparente.
La nivelul proiectelor majore derulate în cadrul instituției, se remarcă finalizarea implementării proiectului Big Data, care va eficientiza activitatea investigativă a Consiliului Concurenței folosind instrumente specifice Big Data pentru identificarea de licitații trucate, cartel screening, definirea legăturilor structurale și comerciale între întreprinderi, derularea anchetelor sectoriale și analiza concentrărilor economice.
De asemenea, a fost demarat proiectul privind Reforma în Domeniul Energetic, derulat în cooperare cu Banca Mondială, parteneri fiind ANRE și Ministerul Energiei.
Reprezentanții instituției precizează că, în continuare, se preocupă ca unele companii să nu profite de această situație pentru a crește nejustificat prețurile.
„În contextul actual, în care există provocări suplimentare, principala noastră prioritate este de a veghea cu mai multă atenție ca unele companii să nu profite de această situație, să recurgă la practici anticoncurențiale și să crească nejustificat prețurile, în special pe piețele energiei electrice, gazelor, carburanților sau produselor alimentare. Ne vom concentra, în continuare, toate eforturile în direcția protejării unui mediu concurențial și, în același timp, vom fi flexibili atât timp cât climatul economic și cel de securitate sunt volatile”, a mai declarat președintele Consiliului Concurenței.
Vor fi finalizate investigații în domenii importante, precum: materiale de construcții, produse medicale, asigurări, auto etc.
La nivel legislativ se va relua/continua procesul de avizare interministerială și urmărirea stadiului proiectelor de acte normative în domeniul adoptării, în legislația națională, a măsurilor necesare aplicării Regulamentului European de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană (FDI) și transpunerii Directivei ECN+, care întărește puterile de investigare ale autorității de concurență. De asemenea, are în vedere finalizarea legislației privind asigurările auto obligatorii, precum și a celei referitoare la simplificarea procedurilor de licențiere - inclusă în PNRR.
La ora actuală, este în dezbatere la Camera Deputaților și urmează să fie adoptat de Parlament proiectul legislativ care prevede transpunerea Directivei privind practicile comerciale neloiale ale companiilor pe lanțul de aprovizionare agricol și alimentar. Proiectul, elaborat sub coordonarea Ministerului Agriculturii, prevede întărirea puterii de negociere a fermierilor și a întreprinderilor mici și mijlocii pe lanțul de aprovizionare cu alimente, prin interzicerea anumitor practici comerciale cu caracter neloial (de exemplu, plățile întârziate pentru produsele alimentare perisabile, anulările comenzilor în ultimul moment, modificarea unilaterală a contractelor etc).
Tot pentru a veni în sprijinul firmelor mai mici, vor fi continuate demersurile pentru a modifica Legea concurenței neloiale. Principala modificare prevede includerea în sfera practicilor de concurență neloială și exploatarea poziției superioare de negociere a unei companii în raport cu o alta cu care s-a aflat sau se află într-o relație comercială.
În ceea ce privește ajutorul de stat, activitatea va fi intensă și în continuare, având în vedere, pe de-o parte, măsurile de sprijin pentru revenirea din criza generată de pandemie (PNRR, Fonduri europene, Fondul pentru Modernizare în domeniul Energetic), iar pe de altă parte, cazurile aflate în analiza Comisiei Europene.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice