Numărul de comenzi pentru serviciile de transport prin intermediul platformelor colaborative a crescut de aproximativ 30 de ori la nivel naţional, în perioada 2015 - 2018, arată rezultatele unui studiu de specialitate publicat de Consiliul Concurenţei, care, în acelaşi timp, recomandă flexibilizarea reglementărilor în cazul pieţelor expuse la inovaţie (transport, turism, servicii financiare etc.), având în vedere, în primul rând, interesele pe termen lung ale consumatorilor, informează Agerpres. Instituţia consideră că aceste măsuri trebuie dublate de o relaxare a condiţiilor de acces pe piaţă a furnizorilor de servicii tradiţionali, ceea ce va genera creşterea gradului de concurenţă între prestatorii de servicii.

Din datele Studiului privind Implicaţiile dezvoltării economiei colaborative asupra mediului concurenţial şi a politicii de concurenţă, întocmit de Consiliul Concurenţei, rezultă că 25% dintre persoanele care nu au furnizat servicii până în prezent se gândesc să le ofere ocazional în viitor prin intermediul platformelor colaborative. De asemenea, aproape o treime (31%) dintre consumatori afirmă că au început să utilizeze anumite servicii de când acestea au devenit disponibile prin intermediul acestui tip de platforme.

Concluziile cercetării au scos în evidenţă şi faptul că principalul domeniu în care economia colaborativă a luat amploare este cel al transportului de persoane (ride-hailing), pe fondul reacţiei favorabile a consumatorilor atât la beneficiile noilor servicii, cât şi la mecanismul de solicitare a serviciilor de transport. În acest sens, serviciile de taxi care folosesc un mecanism de solicitare online, prin intermediul aplicaţiilor agregatoare, au înregistrat o tendinţă de creştere.

Astfel, studiul indică faptul că, înainte de pandemie, numărul de comenzi pentru serviciile de transport prin intermediul platformelor colaborative a crescut de aproximativ 30 de ori la nivel naţional în perioada 2015 - 2018, aproximativ 87% din numărul total de comenzi provenind din Municipiul Bucureşti.

De asemenea, până în martie 2020, numărul total al şoferilor care-şi desfăşurau activitatea prin intermediul platformelor colaborative era mai mare decât cel al şoferilor de taxi ce foloseau aplicaţii agregatoare, începând cu anul 2017. „Această creştere s-a înregistrat pe fondul popularizării şi extinderii teritoriale a platformelor colaborative, dar şi a faptului că numărul licenţelor de taxi este limitat la nivelul fiecărui oraş”, precizează Consiliul.

În viziunea autorităţii de concurenţă, pandemia de coronavirus a demonstrat că digitalizarea, creşterea importanţei platformelor, convergenţa tehnologică şi implementarea unor inovaţii reprezintă tendinţe actuale, care aduc beneficii majore economiei şi consumatorilor în ansamblu şi, ca urmare, se impune schimbarea abordării clasice de reglementare a unor sectoare.

Consiliul Concurenţei recomandă platformelor colaborative să menţină un rol neutru, transparent şi riguros în ceea ce priveşte moderarea recenziilor şi a sistemului de rating şi să intervină atunci când acesta scade sub o anumită limită, pe latura cererii sau a ofertei de servicii. În acelaşi timp, sistemele de rating trebuie să conducă la descurajarea comportamentelor dăunătoare din partea participanţilor la piaţă, la reducerea riscurilor care rezultă din asimetriile informaţionale pentru consumatori şi pentru proprietarii de active şi, în final, la asigurarea unor servicii de calitate.

Autoritatea de concurenţă a făcut aceste recomandări în urma derulării Studiului privind Implicaţiile dezvoltării economiei colaborative asupra mediului concurenţial şi a politicii de concurenţă, finalizat în luna martie 2020. „Economia colaborativă” se referă la acele modele de afaceri în care activităţile sunt facilitate de platforme şi care creează o piaţă deschisă pentru utilizarea temporară a bunurilor sau a serviciilor prestate, în cea mai mare parte, de persoane fizice. Principalul avantaj al economiei colaborative este acela că permite o alocare mai eficientă a resurselor în economie, prin prisma utilizării acelor active neutilizate, aflate „în aşteptare” (autoturisme, proprietăţi imobiliare, capital etc.).