Consiliul Concurenței propune o serie de recomandări pentru transportul alternativ, precum notificarea utilizatorilor de aplicații de ridesharing asupra modificării tarifelor, dar și schimbarea politicii de anulare a curselor, care în prezent dezavantajează pasagerii. Recomandările vin în urma finalizării investigației sectoriale privind ride-hailingul. Conform unui comunicat citat de Agerpres, autoritatea de concurență a făcut mai multe recomandări care vizează transparența tarifelor și algoritmii de preț.

Astfel, Consiliul Concurenței propune ca toți utilizatorii aplicației, fie că sunt șoferi sau pasageri, să fie notificați prin aplicație și alte mijloace electronice referitor la orice modificare a tarifului standard - preț/km. De asemenea, autoritatea de concurență recomandă interzicerea practicării tarifelor standard diferențiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf”, pentru că reprezintă un comportament netransparent și potențial înșelător pentru pasageri.

În plus, utilizatorii ar trebui să aibă acces facil la multiplicatorul de preț, care echilibrează raportul dintre cerere și ofertă, în acest fel putând lua decizii informate. Prin urmare, propunerea autorității nu vizează modul de funcționare a prețurilor dinamice.

Totodată, Consiliul Concurenței propune ca și clienților să le fie pusă la dispoziție, opțional, o hartă cu zonele de tarif dinamic, cum este cea folosită de conducătorii auto.

Autoritatea mai propune schimbarea politicii privind anularea curselor de către șoferi. În prezent, șoferii pot anula gratuit cursele, în timp ce pasagerii sunt taxați pentru anularea acestora după primele două minute, ceea ce duce la situații inconfortabile pentru pasageri, precum creșterea nejustificată a timpului de așteptare sau imposibilitatea de a găsi o cursă în anumite condiții date.

O altă recomandare vizează implementarea unei soluții de mobilitate urbană, pentru a îmbunătăți serviciile de transport de persoane, ca parte a unei strategii concentrate pe dezvoltare durabilă, conceptul de smart city și un cadru integrat de mobilitate urbană. Aceasta ar include și o aplicație mobilă, care să integreze, pe lângă serviciile de taxi și cele de transport alternativ, și alte opțiuni de transport urban. Aplicația ar putea oferi și opțiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate de autorități.

„Implementarea unei astfel de strategii necesită o abordare unitară la nivel național”, se precizează în comunicat.

În contextul proiectului de Directivă propus de Comisia Europeană, care ar urma să ofere platformelor un statut implicit de angajatori, autoritatea de concurență propune conturarea unei soluții alternative care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ și care să nu inhibe motivația operatorilor de platforme de a concura în mod real. Astfel, Consiliul Concurenței propune lansarea unui cadru de dezbatere privind statutul șoferilor activi în transportul alternativ, având în vedere că protejarea independenței șoferilor este esențială pentru o bună funcționare a pieței.

În plus, legea ar trebui să protejeze independența conducătorilor auto și prin sancțiuni semnificative pentru operatorii platformelor și operatorii de transport alternativ pentru încălcările grave.

Referitor la segmentul serviciilor de taxi, sursa citată menționează că, în general, politica autorităților locale privind numărul de autorizații de taxi eliberate nu s-a schimbat, cu toate că numărul șoferilor de ride-hailing a crescut. În același timp, o mare parte dintre șoferii de taxi au început să utilizeze aplicații integratoare (precum Free Now sau Star Taxi) pentru a-și oferi serviciile.

Ca urmare, Consiliul Concurenței consideră că trebuie reevaluate reglementările care limitează, în mod artificial, nivelul de concurență între serviciile de taxi și cele de transport alternativ, de exemplu statutul de serviciu public al serviciilor de taxi, limitarea numărului de autorizații, tariful reglementat și obligativitatea taximetriștilor de a colabora cu un dispecerat și de a plăti tariful aferent acestui serviciu.

Autoritatea de concurență mai semnalează că, din analiza modelelor de afaceri ale principalelor platforme active pe piața din România, s-a constatat că operatorii de transport alternativ sunt localizați, în realitate, în afara țării, având o prezență globală, contravaloarea curselor fiind încasată direct de companiile din afara țării (Olanda, în cazul Uber, respectiv Estonia, în cazul Bolt), în timp ce entitățile de la nivel național au atribuții și drepturi limitate, încasând contravaloarea unor servicii prestate către companiile din grup, din afara țării.

„De altfel, chiar la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) este discutată tema fiscalizării, în vederea realocării unor drepturi de impozitare asupra multinaționalelor din țările lor de origine pe piețele în care desfășoară activități comerciale și câștigă profituri, indiferent dacă firmele au o prezență fizică acolo. Mai exact, companiile multinaționale cu vânzări globale peste 20 miliarde euro și profitabilitate peste 10% ar urma să fie acoperite de noile reguli, 25% din profit peste pragul de 10% urmând să fie realocat către jurisdicțiile de pe piața pe care au fost generate aceste venituri”, se mai arată în comunicat.

Autoritatea de concurență consideră că modul de funcționare a operatorilor de transport alternativ trebuie mai bine definit în cadrul reglementărilor, în condiții de transparență și legalitate, inclusiv în ceea ce privește conformarea la normele fiscale.

Ca urmare, Consiliul Concurenței recomandă încheierea unui protocol de colaborare între autoritățile fiscale și operatorii de platforme, pentru a creștere capacitatea de control a autorităților fiscale și, implicit, pentru a îmbunătăți conformarea șoferilor din domeniu.

Autoritatea reamintește că serviciile de ride-hailing au apărut ca alternativă la serviciile tradiționale de tip taxi, diferențiindu-se față de acestea prin anumite caracteristici: utilizarea unei platforme digitale, modalitățile de comandă și plată, dinamica de tip „peer-to-peer”, tariful dinamic stabilit prin algoritmi în funcție de condițiile pieței, sistemul de review-uri etc.

Segmentul serviciilor de transport alternativ este acoperit de doi jucători importanți: Uber și Bolt, Free Now părăsind piața românească începând cu septembrie 2022. Cele două companii erau prezente, la finalul anului 2021, în 18 orașe din România, Uber și Bolt acoperind, la acel moment, peste 90% din cursele efectuate și practicând niveluri apropiate ale tarifelor.

În ultimii ani, serviciile de ride-hailing au înregistrat creșteri de la trimestru la trimestru, cu o perioadă de scădere, în anul 2020, pe fondul pandemiei. Începând cu anul 2021, piața și-a revenit, ajungând la aproximativ 11 milioane de curse efectuate în trimestrul doi al anului trecut, comparativ cu 6 milioane de curse, în trimestrul doi din anul 2019, anterior reglementării pieței.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)